Cosmologie:

Oare nimic din cadrul biologiei nu are sens decât în lumina evoluţiei?

Jerry Berman, Ph. D. 

 

Decanul biologiei americane, Theodosius Dobzhansky (1900-1975), a pretinsă că „evoluţia” este piatra de temelie a biologiei şi este centrală pentru înţelegerea atât a organismelor vii cât şi a celor moarte. Afirmaţia sa că „nimic din biologie nu are sens decât în lumina evoluţiei” a fost repetată în sute de articole care argumentau un loc central pentru Darvinism în toate domeniile educaţiei ştiinţei, incluzând medicina, agricultura şi biotehnologia (de exemplu, vezi Antolin and Herbers, 2001, p. 2379). O simplă căutare pe Google.com a descoperit peste circa 40.000 de potriviri pentru acest citat. În consecinţă, argumentează darviniştii, evoluţia trebuie să fie o parte centrală a tuturor şcolilor publice şi în viaţa colegiilor în clasele de ştiinţă. În cuvintele Academiei Naţionale de Ştiinţă, evoluţia este „cel mai important concept din biologia modernă, un concept esenţial pentru înţelegerea aspectelor cheie a lucrurilor vii” (1998, p. viii, accentuarea îmi aparţine). De ce se face această pretindere? Prosser conclude că aceasta este pentru că

 

Originea Speciilor a fost mult mai influenţatoare asupra culturii vestice decât oricare carte a vremurilor moderne. Aceasta nu era doar un mare tratat biologic, îndeaproape motivat şi revoluţionar, dar acesta purta implicaţii semnificative pentru filozofie, religie, sociologie şi istorie. Evoluţia este cel mai mare principiu singur de unificare din toată biologia (1959. p. 539).

 

Darwin notează că fără Darvinism biologia este o colecţie de fapte amestecate. Înainte ca ele să înveţe să gândească într-un fel evoluţionar, lucrurile pe care le învaţă copiii vor fi doar fapte, fără nici o aţă de legătură care să le ţină laolaltă, nimic care să le facă memorabile sau coerente. Fără evoluţie, o mare lumină pătrunde în cele mai mari locuri retrase, în fiecare colţ, al ştiinţei vieţii. Înţelegi nu numai ceea ce este ci şi de ce. Cum ai putea să predai biologia fără să începi cu evoluţia? Cum, de fapt, te poţi numi pe tine însuti o persoană educată, dacă nu ştii nimic despre motivul darvinian pentru propria ta existenţă? (2002, p. 58)

 

Deşi darviniştii vorbesc adesea despre importanţa centrală a „evoluţiei” în câştigarea unei înţelegeri de bază a lumii naturale, cercetarea mea dezvăluie faptul că lucrarea zilnică atât a educaţiei ştiinţifice (şi în majoritatea cercetării ştiinţifice), evoluţia este rareori menţionată sau chiar o preocupare. Aceasta a fost propria mea experienţă în calitatea de cercetător asociat implicat în cercetările despre cancer în departamentul de patologie experimentală de la Colegiul Medical din Ohio şi un profesor de colegiu din viaţa şi domeniul de ştiinţă comportamentală pentru mai mult de 30 de ani. Aşa cum Conrad E. Johanson, Ph.D. (Professor of Clinical Neurosciences and Physiology and Director of Neurosurgery Research at Brown Medical School in Rhode Island) a notat, în lumea cercetării ştiinţei într-o bază de zi cu zi, că

 

oamenii de ştiinţă rareori se preocupă direct cu teoria macroevoluţiei, fie ea biologică sau fizică. De exemplu, în cei 25 de ani ai mei de predare a neuroştiinţei şi a cercetării FOARTE rar am avut de a face cu selecţia naturală, origini, macroevoluţie, etc. Lucrarea mea de profesorat în domeniile ştiinţei de la pregătirea riguroasă în biologie, chimie, fizică şi matematică, nu din perspective despre evoluţie. Suspectez că acesta este şi cazul pentru majoritatea oamenilor de ştiinţă din academie, industrie, şi din alte părţi (2003, p. 1).

 

Renumitul chimist carbene, Profesor emerit Dr. Philip Skell de la Universitatea Statului Pennsylvania, a făcut o cercetare a colegilor lui care erau „angajaţi în cercetări de biologie neistorice, în legătură cu proiectele de cercetare în desfăşurare” şi a descoperit că „cercetătorii darvinişti” pe care i-a intervievat la răspunsul întrebării „Ai fi făcut lucrarea mai diferit dacă ai fi crezut că teoria lui Darwin era greşită?” a descoperit că răspunsurile „pentru largul număr” al acelor persoane pe care le-a întrebat, „diferind doar în cantitatea de îngrădire şi de mormăire” a fost „în lucrarea mea nu ar fi făcut nici o diferenţă”, şi unii au adăugat că aceasta ar fi la fel şi pentru alţii (2003, p. 1). De interes sunt cursurile majore de Biologie Moleculară, a Celulei şi cea de Dezvoltare de la şcoala postuniversitară Yale University care nu vor mai fi cerute să fie luate ca cursuri în privinţa evoluţiei (Hartman, 2003).

 

O cercetare a manualelor

 

Deoarece am predat biologia, psihologia şi cursuri asemănătoare la nivel de colegiu pentru ultimii 30 de ani, am evoluat această pretindere prin examinarea conţinutului manualelor majore pe care noi le-am folosit în cadrul cursurilor de predare a ştiinţei. Majoritatea textelor despre biochimie / biologie moleculară, genetică şi biologia celulei pe care nu le-am folosit niciodată, sau rareori, menţionau Darvinismul. Singurul curs care îl cuprinde în orice detaliu este Biologia 101 şi Antropologia (şi chiar în aceste clase, în experienţa mea, mulţi instructori sar peste această secţiune). Chiar şi acele capitole etichetate „evoluţie” petrec adesea mult timp în acoperirea subiectelor care nu tratează evoluţia, precum genetica de bază, dezvoltarea umană, genetica populaţiei şi domenii similare. Nici unul din manualele de anatomie şi psihologie pe care le-am folosit nu menţionează vreodată evoluţia. Singura referinţă la aceasta în textele microbiologiei pe care le-am folosit noi este dezvoltarea rezistenţei bacteriale (care nu este o problemă pentru creaţionişti).

 

Tabelul I: Texte de Ştiinţă Naturală de la Colegiu pe care le-am folosit în ultimii 20 de ani şi acoperirea lor despre evoluţie

 

Text

Conţinutul evoluţiei biologice

1. Introducere în Biologie

 

Biology (Sylvia Mader) McGraw Hill 6th edition, 1998.

Un total de 4 capitole acoperă evoluţia din 51, ocazional menţionat în celelalte 47 de capitole

Life (Ricki Lewis, et al.) McGraw Hill 4th edition, 2002.

O unitate despre evoluţie (5 capitole din 45), ocazional menţionat şi în altă parte

Essential Biology. Campbell, Reece, and Simon. Pearson 2004

Menţionează Darvinismul aproape în fiecare capitol, şi o întreagă unitate despre evoluţie (unit 3, cap. 13 la 17 plus părţi din cap. 18).

2. Anatomia şi Fiziologia

 

Anatomy and Physiology (Hole, et al.) McGraw Hill 10th ed 2003.

Nimic.

Principles of Anatomy and Physiology (Tortora and Grabowski) Harper Collins. 1996.

Nimic.

3. Biochimia / Biologia moleculară

 

Biochemistry, A Foundation (Peck Ritter) Brooks Cole. 1996.

Câteva propoziţii sau câteva scurte paragrafe adăugate, care par ca o reflexie târzie, în câteva secţiuni.

General, Organic, and Biochemistry (William Brown and Elizabeth Rogers) Brooks Cole 1987

Nimic.

General, Organic, and Biochemistry (Sally Solomon) McGraw Hill. 1987.

Nimic.

Foundations of Life: An Introduction of General, Organic, and Biological Chemistry. Third Edition. (Feigl, Hill, and Erwin Boschmann) Macmillan. 1991.

Nimic.

Fundamentals of General, Organic, and Biological Chemistry.  2nd Edition. (McMurry and Castellion) Prentice-Hall. 1996.

Nimic.

4. Microbiologia

 

The Microbial Perspective (Nester, et al.) Saunders.  1982.

Menţionat doar în relaţie faţă de rezistenţa bacterială.

Microbiology (Jacquelyn Black) Wiley N.Y.  5th ed. 2002.

Microevoluţia pe scurt dezvoltată (precum în secţiunea dezvoltării rezistenţei bacteriale).

5. Genetica

 

Human Genetics (Ricki Lewis) McGraw Hill 5th ed. 2003.

Părţi din cap. 1 din 22, câteva secţiuni în alte părţi.

6. Zoologia

 

College Zoology (Richard Boolootian and Karl Stiles) Macmillan 10th edition. 1981.

Un capitol (cap. 41, pp. 664, 686); de asemenea menţionat şi în câteva alte locuri.

Zoology (Hickman et al.) McGraw Hill 12th edition. 2003.

Părţi din cap. 1 şi câteva scurte secţiuni din câteva alte capitole din cele 38.

7. Antropologia

 

Anthropology (Ember and Ember) Prentice-Hall 5th edition. 2003

Părţi din 5 capitole din 22 capitole.

Anthropology (Konrad Kottak) McGraw Hill 10th ed. 2003.

Părţile majore a 3 capitole şi secţiuni mici a 2 alte capitole din cele 25.

8. Chimia

 

Fundamentals of Chemistry (Ralph Burns) Prentice-Hall 4th ed. 2003.

Nimic.

Chemistry and Society (Jones et al.) New York: Saunders 5th ed. 1987

Nimic.

9. Geologie

 

Essentials of Geology (Chernicoff and Fox) Houghton Mifflin 2nd edition. 2003.

Rareori menţionat. Acoperire în mare parte din ultimul capitol.

10. Ştiinţă Fizică

 

Physical Science Principles and Applications (Payne, Falls and Whidden) Dubuque, IA: Wm. C Brown. 1992.

Nimic. (Menţionat doar odată la pagina 320 ca referinţă faţă de ADN.)

 

Discuţie

 

Judecând după aceste manuale, Darvinismul este adesea în totalitate ignorat în clasele de ştiinţă. Judecând revizuirea mea a noilor manuale, conţinutul în special din manualele introductive este crescut, probabil ca răspuns la proiectul inteligent şi la mişcările creaţioniste. Deoarece am mare interes în acest subiect, de obicei îl acopăr în mai mare profunzime decât, în experienţa mea, este uzual. Mulţi din instructorii de la colegiile unde am predat eu ignoră în totalitate secţiunile despre evoluţie, parţial pentru că există prea mult alt material care trebuie acoperit şi ceva trebuie să fie tăiat – şi majoritatea aleg să sară peste evoluţie deoarece este unul dintre subiectele cel mai puţin importante în majoritatea cursurilor majore. Caţi lucrători din domeniul sănătăţii trebuie să înţeleagă teoriile lui Darwin? (Nu există nici o preocupare despre dezvoltarea rezistenţei anticorpilor, ceva ce eu accentuez în clasa mea de microbiologie.) pe scurt, cel puţin judecând după manualele majore folosite, pretenţia repetată adesea despre Darvinism că ar fi centrul ştiinţei naturale nu este adevărat.

 

Dacă, aşa cum a declarat Dobzhansky, „nimic din biologie nu are sens decât în lumina evoluţiei” (1972, accentuarea îmi aparţine), de ce este aceasta rareori, sau vreodată, menţionată în majoritatea manualelor de ştiinţă naturală şi fizică? Şi noi folosim de obicei textele de colegiu de bază în fiecare domeniu (de exemplu, textele A&P pe care le folosim sunt ediţia a 10a a lui Hole, un text standard). Şi de ce este acesta un topic minor chiar şi în cea mai introductivă parte din cărţile de biologie care acoperă subiectul în mai mare profunzime decât majoritatea altora cu excepţia claselor formale despre evoluţie? De asemenea, în timp ce se dezvoltă un curs de nivel de colegiu despre evoluţie, eu am cercetat pe cei mai multe din colegiile şi universităţile de 4 ani din Ohio şi multe din Michigan. Am descoperit că, pentru cursurile majore de biologie, cel mai mult doar o singură clasă în evoluţie era obligatorie (şi toate şcolile cercetate au folosit acelaşi text, acela de Freeman and Herron, unul destul de bun pe care l-am considerat şi pentru clasa mea, care se dezvoltă acum).

 

Acoperirea Darvinismului în lucrarea mea de curs de Ştiinţă de la colegiu

 

Am revizuit de asemenea toate cursurile de lucru postuniversitare şi de colegiu din ştiinţă pentru a determina cantitatea de timp petrecut asupra Darvinismului. Am descoperit că în timpul educaţiei mele în ştiinţă biologică / naturală, care a necesitate peste 8 ani de colegiu cursuri de zi, Darvinismul era rareori menţionat. Pentru lucrarea mea de absolvire în ştiinţă biomedicală, aceasta niciodată nu a apărut decât cu excepţia notiţei că o genă era „conservată evoluţionar” (care înseamnă că secvenţa de genă este foarte similară în majoritatea formelor de viaţă, atât cea avansată cât şi cea primitivă). Deoarece acesta este un subiect în care sunt foarte interesat, oricând era el discutat, eu am ascultat cu atenţie şi îmi aminteam dacă era discutat în clasă. Chiar şi în cursul pe care l-am luat despre evoluţie (încă mai am notiţe detailate din această clasă aşa că se poate verifica) a acoperit majoritatea istoriei conflictului de evoluţie a creaţiei, geneticii, creşterea animalelor şi subiecte înrudite.

 

Revizuirea include lucrarea de cursuri luate la Wayne State University, Medical College of Ohio, Bowling Green State University, University of Wisconsin, Miami University (Oxford, OH), University of Toledo, University of California, Berkeley, şi câteva alte colegii. Toate orele erau convertite în ore de trimestru, şi unele clase sunt în proces.

 

Numărul

Titlul Cursului (Credite)

Conţinutul de Darvinism

 

 

 

Biologie / Ştiinţă

BIO 0161

Anatomy & Physiology I   (5)

Nimic

BIO 0162

Anatomy & Physiology II  (4)

Nimic

BIO 0151

General Biology I (6)

Ceva din cap. ÎI din text (Kimball)

BIO 0152

General Biology II (6)

Tot cap. VII (p. 540-614) dar nu a fost acoperit în clasă

BIO 0507

Genetics (4)

Menţionat pe scurt (profesorul îşi bătea joc adesea de creaţionişti)

BIO 0220

Introduction to Microbiology (4)

Nimic

BIO 0271

Comparative Vertebrate Zoology (6)

Aproape nimic

BIO 0509

Evolution (4)

Subiectul clasei, în majoritate acoperită istoria, generica şi alte subiecte care nu revizuiau evidenţa teoriei

BIO 137

Surface Phenomena in Physical and Biological Systems (4)

Nimic

PSY 0330

Psychophysiology (4)

Nimic

HYG 0281

Individual Hygiene (3)

Nimic

PER 0172

First Aid (4)

Nimic

SCE 3561

Science in the Elementary Schools (4)

Nimic

GEG 0652

Field Study (4)

Nimic

GEG 0390

Directed Study (2)

Nimic

PHY 0191

Physics and Astronomy (4)

Nimic

GSC 0156

Physical Science/Chemistry (4)

Nimic

GEO 0110

World and Regional Geography (4)

Nimic

GEO 0210

Elements of Geography (4)

Nimic

U420-100

General Geology (4)

Nimic

U640-100

Meteorology (3)

Nimic

U736-101

Introduction to Philosophy (5)

Discutat foarte pe scurt în câteva unituri

U224-103

General Chemistry I (4)

Nimic

U224-104

General Chemistry II (4)

Nimic

CHM 698.0

Organic Chemistry (3)

Nimic

CHM 698

Topics in Biochemistry Technology (3)

Nimic