|
Our Site Map:
|
ISTORIE CREŞTINĂSinoadele şi Conciliile Bisericii Ortodoxe Conciliul de la Constantinopole – Conciliu local, 1755 d. Hr. A fost convocat cu privire la Botez. A decretat că toţi Apusenii – latini sau protestanţi – aveau sacramente invalide şi trebuiau să fie admişi în Biserica Ortodoxă doar prin Botez.
ALLATAE SUNT (Asupra datinii Ritului Oriental) - Papa Benedict XIV. Cardinalilor însărcinaţi cu Răspândirea Credinţei le-a fost adusă epistola unui anume preot desemnat a conduce sfintele misiuni din oraşul Balsera. Acest oraş, numit de obicei Bassora, se află la cincisprezece zile de mers de la Babilon, o cetate bine-cunoscută pentru afacerile sale comerciale. În epistola sa, el aducea la cunoştinţa cardinalilor faptul că în cetate trăiesc mulţi catolici de rit Oriental, armeni sau sirieni. Pentru că aceştia nu au un lăcaş propriu de închinăciune, se adună la biserica misionarilor latini, unde preoţii lor oficiază mesa şi alte ritualuri sacre potrivit cu propriul lor rit. Însă laicii participă la aceste ceremonii şi primesc sacramentele din mâinile preoţilor. Astfel că [preotul] a ridicat problema dacă aceşti armeni şi sirieni ar trebui să continue ţinerea propriului rit catolic sau, dacă n-ar fi mai bine, spre a evita practici diferite într-o biserică în care oficiază şi cei de rit latin, ca armenii şi sirienii să îşi părăsească vechiul calendar şi să-l accepte pe cel nou pentru a stabili data la care să se sărbătorească Paştele şi alte sărbători cu dată variabilă. (courtesy of www.ewtn.com)
Opinia şi practica
referitoare la primirea foştilor Romano-Catolici în Sfânta Ortodoxie
- de Eminenţa sa, Arhiepiscopul Brian Joseph Kennedy, O.S.B.
În
Biserica Ortodoxă, o poziţie consistentă referitoare la primirea celor
botezaţi în alte comunităţi este mult mai dificil, deşi nu este imposibil de
a discerne. Pe de o parte, de vreme ce Consiliul din Trullo (692),
colecţiile canonice autoritare în Ortodoxie au inclus legiferările
consiliilor nord Africane din secolul al treilea care au fost prezidate de
Cyprian din Cartagina, cât şi importanta colecţie estică de la sfârşitul
secolului al patrulea, Canoanele Apostolice. Poziţia lui Cyprian, sprijinită
de episcopul său contemporan Firmilian din Cezarea în Capadocia, era că
mântuirea şi harul nu sunt mijlocite prin comunităţi schismatice, astfel că
botezul administrat în afara comuniunii apostolice universale este pur şi
simplu ne valabil ca un act de iniţiere creştină, lipsit de Duhul dătător de
viaţă (vezi Cyprian, Epp. 69.7; 71.1; 73.2; 75.17, 22-25). Influenţi după
cum erau, Cyprian şi Firmilian au recunoscut deopotrivă că poziţia lor
referitoare la botez este una relativ nouă, imitată probabil în anii 230
pentru a trata noile provocări extraordinare prezentate de sectarianismul
creştin într-o eră de persecuţie, dar care au urmat dintr-o înţelegere clară
a graniţelor Bisericii. (courtesy
of
http://www.apostle1.com)
Botezul şi „Economia Sacramentală” o declaraţie agreată de Consultarea Teologică Ortodox-Catolică Nord Americană. Pentru ultimii trei ani Consultarea Teologică Ortodox-Catolică Nord Americană şi-a concentrat atenţia asupra secţiunii concluzive a Crezului Niceano-Constantinopolitan: în particular la confesiunea „unui singur botez”, şi la credinţa într-un singur Duh Sfânt şi în „una sfântă, catolică şi apostolică Biserică” faţă de care aceste singur botez este aşa de îndeaproape relatat, şi cu care constituie o unitate indivizibilă. Am ales să considerăm acest subiect, mai întâi de toate, ca parte a unei reflectări mai largi asupra rolului constitutiv al botezului în stabilirea şi revelarea caracterului fundamental al Bisericii ca o comuniune. (courtesy of http://www.scoba.us)
Vox Dei Baptist Ministries © 2003 |