Scrierile Primelor Secole:

Epistola Apostolică

Informaţii despre Epistola Apostolică

Epistola Apostolică este cunoscută sub numele Epistola Apostolilor. Deşi ea a fost scrisă original în greacă, ea s-a păstrat prin traducerile în limba coptă şi în etiopiană. Manuscrisul în limba coptă aparţine sfârşitul secolului patru – începutul secolului cinci. Manuscrisele în etiopiană aparţine secolului optsprezece şi păstrează întregul text. În timp ce manuscrisele în limba coptă par să fie o traducere directă a celor greceşti, s-ar putea ca cele etiopiene să fi o traducere a unei traduceri existente în arabă sau coptă.

Epistola Apostolică este o frumoasă piesă a polemicii creştine catolice împotriva gnosticilor reprezentaţi prin conducătorii lor Simion Magus şi Cerinthus. Ron Cameron scrie în introducerea cărţii sale The Other Gospels (n.tr. Celelalte Evanghelii):

În prezentarea unei presupuse revelaţii a lui Isus către apostolii săi, Epistola Apostolică suprapune forma literară a dialogului şi discursului revelat deasupra tradiţiilor sale. Isus vorbeşte ca Domnul înviat care mediază învăţăminte comunităţii. Evident, acest înveliş literar este secundar: discursul şi dialogul nu este alcătuit din zicale, ci el conţine formule ale crezului, indicaţii pentru catihetică, şi porţiuni de tratate dogmatice prescurtate, toate fiind folosite în serviciul „ortodoxiei”. Astfel, Epistola Apostolică imită o formă de literatură revelată care a fost populară printre mulţi dintre gnostici, încercând să-şi combată oponenţii cu propriile lor arme teologice. Acest scop apologetic este înălţat prin adăugarea unei introduceri epistolare la acest document. Împotriva revendicărilor de autoritate a unor scrieri care au circulat sub numele unor apostoli individuali sau ucenici ai lui Isus, toţi apostolii sunt menţionaţi cu numele ca autori ai acestei „scrisori” şi ca receptori ai acestei descoperiri. Astfel, Epistola Apostolică modifică forma scrisorii pentru a sublinia faptul că această descoperire este înconjurată de o epistolă catolică veritabilă, că nu este o învăţătură secretă şi că ceea ce este descoperit este cunoscut şi este disponibil pentru toţi. De aceea, Epistola Apostolică este un anti-gen, o parodie a unei forme a literaturii apocaliptice preferată de oponenţii săi creştini gnostici, o încercare de a îmblânzi literatura celor care l-au portretizat pe Isus ca fiind revelatorul unei înţelepciuni din altă lume care este dezvăluită în cărţile misterioase.

Versiunea coptă în capitolul 17 situează sfârşitul lumii după 120 de ani după Cincizecime, în timp ce versiunea etiopiană afirmă că vor trece 150 de ani. O explicaţie verosimilă ar putea fi aceea că documentul a fost realizat original cu puţin timp înaintea anului 150 şi a fost corectat de un redactor atunci când previziunea nu s-a îndeplinit.

Cameron a scris cu privire la datarea Epistolei Apostolice următoarele:

Epistola Apostolică a fost alcătuită după ce au apărut evangheliile Noului Testament şi înainte de traducerea coptă care a fost făcută în secolul patru sau cinci. Libertatea în felul ei de a folosi tradiţiile, adaptarea evangheliilor în regulamente pentru ordinea bisericii, felul în care este consolidată poziţia crezului şi felul în care este folosită pentru a-şi combate oponenţii ei gnostici, şi cooptarea apostolului Pavel ca un subordonat al bisericii „catolice” care se ridica – toate acestea sugerează că acest document a fost compus între mijlocul şi sfârşitul secolului al doilea. Dovezile interne sugerează că Egiptul a fost locul ei de origine.

Astfel, Epistola Apostolică oferă o oglindă a disputei dintre catolici şi gnostici din secolul al doilea.

Epistola Apostolică

Următoarea selecţie este un fragment din Montague Rhode James in The Apocryphal New Testament (n.tr. Noul Testament Apocrif) (Oxford: Clarendon Press 1924), pp. 485 - 503.

 

EPISTOLA APOSTOLILOR

Autorităţile textului sunt: (a) un manuscris în limba coptă din secolul patru sau cinci la Cairo, mutilat; (b) o versiune completă în etiopiană; (c) o foaie a unui manuscris latin din secolul cinci, palimpsest, la Viena. Singura ediţie care foloseşte toate autorităţile este cea a lui C. Schmidt din 1919. Versiunea etiopiană a fost editată anterior de Guerrier în Patrologia orientalis sub titlul Testament of our Lord in Galilee (n.tr. Testamentul Domnului nostru în Galileea). O observaţie a textului făcută de Guerrier în Revue de l'Orient Chretien (1907) (n.tr. Revista Orientului Creştin) m-a ajutat să îl identific cu textul în limba coptă, despre care Schmidt a povestit la Academia de la Berlin. În privinţa datei şi a caracterului cărţii, verdictul lui Schmidt a fost că aceasta a fost scrisă în Asia Mică în anul 160 d.Hr. de un ortodox catolic. Ortodoxia a fost pusă în dificultate (vezi revizuirea lui G. Bardy in Revue Biblique, 1921 (n.tr. Revista Biblică)). Nici un scriitor antic nu o menţionează, şi au fost găsite foarte puţine urme ale utilizării ei: Commodian, un poet din secolul (trei?) o foloseşte într-un singur loc (vezi 11).

Până acum nu există nici o interpretare engleză a textului; versiunea mea depinde de Schmidt şi Guerrier.

În versiunea etiopiană, o altă scriere, o profeţie a Domnului nostru cu privire la semnele sfârşitului este prefixată la Epistolă. Părţi din aceasta se repetă în Testamentul Sirian al Domnului şi o parte este repetată în însăşi Epistolă. Este notabil faptul că această profeţie se sfârşeşte cu un pasaj care este identic cu unul citat de Clement din Alexandria dintr-o sursă care nu este menţionată de el – numai o numeşte „Scriptura”.

Testamentul 11 în Guerrier.
Şi cei neprihăniţi, care au umblat în căile neprihănirii, vor moşteni slava lui Dumnezeu; şi puterea le va fi dată lor pe care nici un ochi nu a văzut-o şi nici o ureche a auzit-o; şi ei se vor bucura în împărăţia mea. Clem. Alex. Protrept. ciii.
Dar sfinţii Domnului vor moşteni slava lui Dumnezeu, şi puterea sa.
Spune-mi ce slavă, O tu cel binecuvântat.
Ceea ce ochiul nu a văzut şi nici urechea nu a auzit, şi nici nu s-a suit la inima omului; şi ei se vor bucura la împărăţia Domnului lor pentru veşnicie. Amin.

Un pasaj similar este în Constituţiile Apostolice, vii. 22. În legătură cu provenienţa posibilă a Apocalipsei lui Elias vezi lucrarea mea Apocrifa pierdută a V.T., p. 54.

Primele patru foi din manuscrisul în limba coptă sunt pierdute, deci depindem de varianta etiopiană pentru începutul textului.

1 Cartea pe care Isus Hristos a descoperit-o ucenicilor săi: şi cum a descoperit Isus Hristos cartea companiei (colegiului) de apostoli, ucenicilor lui Isus Hristos, chiar cartea care este pentru toţi oamenii. Simon şi Cerinthus, apostolii falşi, este scris în legătură cu ei ca nici un om să nu se lipească de ei, deoarece în ei este înşelătoria prin care ei îi distrug pe oameni. (Cartea a fost scrisă) pentru ca voi să nu vă înfioraţi şi să nu vă îngrijoraţi, şi să nu vă depărtaţi de la cuvântul Evangheliei pe care aţi auzit-o. Aşa cum am auzit-o, o păstrăm în amintirea noastră şi am scris-o pentru întreaga lume. Vă încredinţăm fii şi fiicele noastre în bucurie <în harul lui Dumnezeu (?)> în numele lui Dumnezeu Tatăl, Domnul lumii, şi al lui Isus Hristos. Harul să vă fie înmulţit.

2 Noi, Ioan, Toma, Petru, Andrei, Iacov, Filip, Bartolomeu, Matei, Natanael, Iuda Zelotul, şi Chifa, scriem bisericilor din est şi din vest, din nord şi din sud, declaraţia şi comunicarea a ceea ce priveşte pe Domnul nostru Isus Hristos: vă scriem ceea ce am văzut, am auzit şi am pipăit, după ce el a înviat din morţi: şi cum el ne-a arătat lucruri măreţe, minunate şi adevărate.

3 Aceasta cunoaştem: că Domnul şi Răscumpărătorul nostru Isus Hristos este Dumnezeu Fiul lui Dumnezeu, care a fost trimis de Dumnezeu Domnul întregii lumi, făcătorul şi creatorul ei, care este numit de toate numele, şi mai presus de orice putere, Domnul domnilor, Împăratul împăraţilor, Conducătorul conducătorilor, cel ceresc, care stă mai sus de heruvimi şi serafimi la dreapta tronului Tatălui: care prin cuvântul său a făcut cerurile, şi a făcut pământul şi ceea ce se află în el, şi a pus hotare mării ca ea să nu le treacă: de asemenea şi adâncurile şi fântânile, ca ele să izvorască şi să curgă pe pământ: ziua şi noaptea, soarele şi luna, el le-a aşezat, şi stelele în cer: care au despărţit lumina de întuneric: care a chemat în fiinţă iadul, şi la clipeala unui ochi a rânduit ploaia iernii, zăpada (norul), grindina, gheaţa, şi zilele în anotimpuri lor: care face pământul să se cutremure şi din nou îl întemeiază: care a creat omul după chipul şi asemănarea lui, şi părinţii din vechime şi profeţii au declarat (sau, şi au vorbit în pilde cu părinţii din vechime şi profeţi în adevăr), cărora le-au predicat apostolii, şi pe care ucenicii i-au atins. În Dumnezeu, Domnul, Fiul lui Dumnezeu, noi credem că el este cuvântul întrupat: care a luat un trup în sfânta fecioară Maria, născut prin Duhul Sfânt, nu prin dorinţa (pofta) cărnii, ci prin voia lui Dumnezeu: că el a fost înfăşurat în scutece în Betleem şi a fost însemnat, şi a crescut şi a ajuns la vârsta maturităţii, când şi noi am crezut în el.

4 Aceasta a făcut Domnul nostru Isus Hristos, care a fost trimis de Iosif şi Maria mama lui pentru a fi învăţat. [Şi] atunci când cel care l-a învăţat i-a spus: Spune Alfa: atunci el a răspuns şi a zis: Mai întâi spune-mi ce este Beta (probabil: Mai întâi spune-mi ce este <Alfa şi apoi iţi voi spune ce este > Beta. Conform poveştii lui Marcosian citată de Irenaeus (vezi mai sus, Evanghelia lui Toma, p. 15). Povestea este în textele Evangheliei lui Toma, şi în toate Evangheliile Prunciei). Acest lucru care s-a împlinit atunci este adevărat şi este o realitate.

5 După aceea a fost o căsătorie în Cana din Galileea; şi ei l-au rugat pe el, pe mama lui şi pe fraţii lui, şi el a schimbat apa în vin. El a înviat pe cel mort, el l-a făcut pe olog să meargă: el a vindecat pe cel cu mâna uscată, şi femeia care a suferit de o scurgere de sânge de doisprezece ani s-a atins de poalele hainei lui şi a fost vindecată chiar atunci. Şi atunci când ne-am minunat de minunea care a avut loc, el a spus: Cine m-a atins? Atunci noi am spus: Doamne, oamenii care se îmbulzesc te-au atins. Dar el a răspuns şi ne-a zis: Am simţit cum a ieşit din mine o putere. Numaidecât, acea femeie a venit înaintea lui a răspuns şi i-a spus: Doamne, eu te-am atins. Şi el a răspuns zicându-i: Du-te, credinţa ta te-a făcut sănătoasă. După aceea, el l-a făcut pe surd să audă şi pe orb să vadă; din cei posedaţi a alungat duhurile necurate, şi i-a curăţit pe leproşi. Duhul care locuia într-un om avea numele Legiune, a strigat împotriva lui Isus, spunând: Ai venit să ne dai afară înainte să vină vremea distrugerii noastre. Dar Domnul Isus l-a mustrat spunând: Ieşi afară din omul acesta şi să nu îl răneşti. Şi el a intrat în porcine şi le-a înecat în apă şi ele au fost sufocate.

După aceea, el a umblat pe mare, şi vântul bătea, şi el a strigat împotriva lor (le-a mustrat), şi valurile mării au fost potolite. Şi atunci când noi ucenicii lui nu mai aveam bani, l-am întrebat: Ce să ne facem că a venit cel care adună taxe? Şi el ne-a spus: Unul dintre voi să arunce undiţa şi să prindă un peşte, şi va găsi în el un ban: pe care să îl daţi celui care adună taxele din partea mea şi a voastră. Şi pe urmă când nu mai aveam pâine, ci numai cinci pâini şi doi peşti, el a poruncit oamenilor să stea jos, şi numărul lor era de cinci mii, fără copii şi femei. Le-am pus înainte felii de pâine, şi ei au mâncat şi s-au săturat, şi au mai rămas, şi noi am umplut doisprezece coşuri pline cu resturi, întrebându-ne unul pe altul: Ce înseamnă aceste cinci pâini? Ele sunt simbolul credinţei noastre în Domnul creştinilor (în marea creştinătate), chiar în Tatăl, Domnul Atotputernic, şi în Isus Hristos răscumpărătorul nostru, în Duhul Sfânt mângâietorul, în sfânta biserică, şi în iertarea păcatelor.

6 Aceste lucruri ne-au fost descoperite şi au fost învăţate de la Domnul şi Mântuitorul nostru. Şi noi facem ca şi el, pentru ca să devenim părtaşi harului Domnului nostru şi în slujirea noastră şi în aducerea de mulţumiri (glorie), ne gândim la viaţa veşnică. Fiţi statornici şi nu şovăiţi în cunoaşterea şi încrederea în Domnul nostru Isus Hristos, şi el va avea milă de voi şi vă va mântui veşnic, lume fără sfârşit.

Aici începe textul în limba coptă.

7 Cerinthus şi Simon au venit din lume, dar ei sunt duşmanii Domnului nostru Isus Hristos, deoarece ei pervertesc cuvântul şi lucrul adevărat, şi chiar (credinţa în) Isus Hristos. De aceea, staţi departe de ei, căci moartea este în ei, şi multă poluţie şi corupţie, chiar în aceştia peste care va veni judecata şi sfârşitul şi distrugerea veşnică.

8 Aşadar, nu ne-am dat înapoi de a vă scrie în privinţa mărturiei lui Hristos Mântuitorul nostru, şi ceea ce a făcut el, atunci când l-am urmat, cum el ne-a iluminat înţelegerea noastră...

9 Cu referire la aceasta, noi mărturisim că Domnul care a fost crucificat de Pilat din Pont şi Arhelau între doi hoţi (şi împreună cu ei el a fost dat jos de pe lemnul crucii, în etiopiană), şi a fost îngropat într-un loc numit locul căpăţânii (Kranion). Şi într-acolo au mers trei femei, Maria, cea care era rudă cu Marta, şi Maria Magdalena (Sara, Marta şi Maria, în etiopiană), şi au luat miresme pentru a le turna pe trup, plângând şi jelind cu privire la ceea ce urma să se întâmple. Şi atunci când s-au apropiat de mormânt, ele s-au uitat înăuntru şi nu au găsit trupul (în etiopiană: ele au găsit piatra dată la o parte şi cu deschizând intrarea).

10 Şi în timp ce ele au jelit şi au plâns, însuşi Domnul li s-a arătat şi le-a zis: Pentru cine plângeţi? Nu mai plângeţi. Eu sunt cel pe care îl căutaţi. Să meargă una din voi la fraţii voştri şi să spună: Veniţi, Stăpânul a înviat din morţi. Marta (Maria, în etiopiană) a venit şi ne-a spus. Noi i-am spus: Ce avem noi a face cu tine, femeie? El care este mort şi îngropat, este posibil ca el să trăiască? Şi nu am crezut-o că Mântuitorul a înviat din morţi. Apoi ea s-a întors la Domnul şi i-a spus: Nici unul din ei nu m-a crezut că tu trăieşti. El a spus: Să meargă altcineva dintre voi şi să le spună din nou aceasta. Maria (Sara, în etiopiană) a venit şi ne-a spus din nou aceasta, şi noi nu am crezut-o; şi ea s-a întors la Domnul şi ea i-a spus lui la fel.

11 Apoi Domnul a spus Mariei şi surorilor sale: Haideţi să mergem la ei. Şi el a venit şi ne-a găsit înăuntru (stând învăluiţi sau pescuind, în etiopiană), şi ne-a chemat afară; dar noi am crezut că este o fantomă şi nu am crezut că era Domnul. Apoi el ne-a spus: Veniţi, nu vă temeţi. Eu sunt stăpânul vostru, chiar el, O Petru, de acesta te-ai lepădat de trei ori; şi te lepezi de el din nou? Şi am venit la el îndoindu-ne în inimile noastre dacă este el. Apoi el ne-a spus: Pentru ce încă vă îndoiţi, şi sunteţi necredincioşi? Eu sunt cel care v-a vorbit despre trupul meu, despre moartea şi învierea mea. Dar ca voi să credeţi că Eu sunt acela, Petru, pune degetul tău în urma lăsată de cuie în mâinile mele, şi de asemenea, şi tu Toma, pune degetul tău în rana lăsată de suliţă; dar tu Andrei, uită-te la picioarele mele şi vezi dacă ele apasă pământul; căci este scris de profet: O fantomă a diavolului nu lasă urme de paşi pe pământ.

12 Şi noi l-am atins pentru ca să învăţăm un adevăr dacă noi am fi înviat în carne; şi am căzut la pământ înaintea lui (şi ne-am închinat lui) mărturisindu-ne păcatul, că am fost necredincioşi. Şi apoi Domnul şi Mântuitorul nostru ne-a spus: Ridicaţi-vă şi eu vă voi descoperi ceea ce este mai presus de cer şi în cer, şi odihna voastră care este în împărăţia cerurilor. Căci Tatăl meu mi-a dat putere (mi-a trimis, în etiopiană) să vă iau acolo sus, pe voi şi pe cei care credeţi în mine.

13 Acum că ceea ce el ne-a descoperit este aceasta, despre care el a vorbit: Aceasta s-a împlinit când urma să vin acolo de la Tatăl tuturor lucrurilor, şi am trecut prin ceruri, şi apoi am îmbrăcat înţelepciunea Tatălui, şi am îmbrăcat puterea tăriei lui. Am fost în cer şi am trecut pe lângă arhangheli şi îngeri, ca şi când aş fi fost unul din ei, printre principate şi autorităţi. Am trecut printre ei deoarece aveam înţelepciunea celui care m-a trimis. Şeful căpitan al îngerilor, [este] Mihail, şi Gavril şi Uriel şi Rafael m-au urmat până la al cincilea firmament (cer), deoarece ei au crezut în inima lor că eram unul de-al lor; o astfel de putere mi-a fost dată de Tatăl meu. Şi în ziua aceea am împodobit arhanghelii cu o voce minunată (astfel este în limba coptă, în latină şi etiopiană: i-am cutremurat – i-am uimit), astfel ca ei să meargă la altarul Tatălui şi să slujească şi să îndeplinească misiunea până ce mă voi întoarce la el. Şi astfel am creat înfăţişarea lor după înţelepciunea mea; deoarece eu am devenit totul în toţi, ca să pot lăuda dispensaţia Tatălui şi să împlinesc gloria celui care m-a trimis (verbele ar putea fi uşor modificate) şi să mă întorc la el. (Aici, versiunea latină omite o porţiune considerabilă de text fără să observe, până aproape de începutul capitolului 17.)

14 Căci ştiţi că îngerul Gavril a adus mesajul lui Maria. Şi noi am răspuns: Da Doamne. El a răspuns şi ne-a zis: Nu vă amintiţi atunci, că v-am spus cu puţin timp în urmă: Am devenit un înger printre îngeri, şi am devenit totul în toţi? Noi i-am spus: Da Doamne. Apoi el a răspuns şi ne-a spus: În ziua aceea în care am luat forma îngerului Gavril, am apărut înaintea Mariei şi am vorbit cu ea. Inima ei m-a acceptat, şi ea a crezut (ea a crezut şi a râs, în etiopiană), şi eu m-am format şi am intrat în trupul ei. M-am făcut trup, căci numai eu am fost un pastor pentru mine în ceea ce o privea pe Maria (am fost propriul meu mesager, în etiopiană) în înfăţişarea formei unui înger. Căci astfel a trebuit să fac (sau, aşa am fost obişnuit). Apoi m-am întors la Tatăl meu (în coptă: După întoarcerea mea la Tatăl, şi continuă).

15 Dar să aniversaţi moartea mea. Atunci când vine Paştele (Paşti, pascha), unul din voi va fi aruncat la închisoare din pricina numelui meu, şi el se va întrista şi se va necăji pentru că nu ţine Paştele cu voi. Şi îmi voi trimite puterea mea în forma îngerului meu Gavril, şi uşile închisorii se vor deschide. Şi el va ieşi şi va veni la voi şi va veghea noaptea împreună cu voi până ce va cânta cocoşul. Iar atunci când veţi împlini memorialul care este făcut din mine, şi Agapa (masa de dragoste), el va fi aruncat din nou în închisoare pentru o mărturie, până ce va ieşi de acolo şi va predica ceea ce v-am dat eu.

Şi noi i-am spus: Doamne, mai este nevoie atunci să luăm din nou cupa şi să bem? (Doamne, nu ai împlinit tu însuţi băutura Paştelui? atunci mai este nevoie ca noi să o împlinim din nou? în etiopiană) El ne-a spus: Da, este necesar, până în ziua în care voi reveni, împreună cu aceia care au fost omorâţi din pricina mea (care vin împreună cu rănile mele, în etiopiană).

16 Apoi noi i-am spus: Doamne, ceea ce tu ne-ai descoperit este măreţ. Vrei să vii în puterea oricărei creaturi sau cu înfăţişarea oricărui fel? (În ce putere sau formă vei veni? în etiopiană) El a răspuns şi ne-a zis: Adevărat vă spun că voi veni ca soarele când este răsărit, iar strălucirea mea va fi de şapte ori mai mare decât a acestuia! Aripile norilor mă vor purta în strălucire, şi semnul crucii va merge înaintea mea, şi voi veni pe pământ ca să judec vii şi morţii.

17 Noi i-am spus: Doamne, după câţi ani se va împlini aceasta? El ne-a spus: Când a o suta parte şi a douăzecia parte este împlinită, între Cincizecime şi sărbătoarea azimilor, atunci va fi venirea Tatălui meu (în limba coptă: După ce vor trece o sută cincizeci de ani, în zilele petrecerii de Paşti şi Cincizecime, &c., în etiopiană: ... (cuvântul imperfect) an se împlineşte, între sărbătoarea azimilor şi Cincizecime va fi venirea Tatălui meu, în latină).

Noi i-am spus: Acum ne spui: Voi veni; şi cum ne spui: Cel care m-a trimis este cel care va veni? Apoi el ne-a spus: Eu sunt în întregime în Tatăl şi Tatăl este în mine. Apoi noi i-am spus: Ne vei uita până vei veni? Unde putem găsi un stăpân? Dar el ne-a răspuns zicând: Atunci nu ştiţi că aşa cum am fost până acum aici, aşa am fost şi acolo, cu cel care m-a trimis? Şi noi i-am spus: Doamne, atunci este posibil ca tu să fii şi aici şi acolo? Dar el ne-a răspuns: Eu sunt în întregime în Tatăl şi Tatăl este în mine, datorită (în raport cu) înfăţişarea formei şi a puterii, a plinătăţii şi a luminii, a măsurii depline şi a vocii. Eu sunt cuvântul, eu am devenit pentru el ca să spun aşa, un lucru al gândului, îndeplinit în tip (asemănare); am făcut aceasta în Ogdoag (numărul opt), care este ziua Domnului. (În etiopiană, în locul acestor propoziţii, scrie: Sunt asemănător cu el şi de o formă cu el, cu puterea lui şi în întregirea lui, şi cu lumina lui. Eu sunt Cuvântul lui complet (împlinit, întregul)).

18 Dar după ce el a fost răstignit, a murit şi a înviat, când munca a fost împlinită şi a fost realizată în trup, şi el a fost crucificat şi înălţarea a avut loc la sfârşitul zilelor, atunci el a spus astfel, &c. Este o intercalare, în locul cuvintelor pe care traducătorul nu le-a înţeles sau le-a găsit eretice.) Dar întreaga împlinire a împlinirii o veţi vedea după răscumpărarea care a avut loc prin mine, şi voi mă veţi vedea cum mă duc sus la Tatăl meu care este ub cer. Dar iată, acum, vă dau o nouă poruncă: Să vă iubiţi unii pe alţii şi [o foaie pierdută în versiunea în limba coptă] ascultaţi unul de altul, ca pacea să stăpânească întotdeauna printre voi. Iubiţi-vă duşmanii, şi ceea ce nu doriţi ca omul să vă facă, aceea să nu faceţi la nici un om.

19 Şi să predicaţi şi să îi învăţaţi pe cei ce cred în mine, şi să predicaţi împărăţia cerurilor a Tatălui meu, şi cum Tatăl meu mi-a dat puterea, ca să apropiaţi copiii Tatălui meu ceresc. Predicaţi şi ei vor dobândi credinţă, ca voi să fiţi aceia pentru care este predestinat ca ei să aducă copiii lui în cer.

Şi noi i-am spus: Doamne, pentru tine este posibil să împlineşti ceea ce ne-ai spus; dar noi cum vom putea să facem aceasta? El ne-a spus: Adevărat vă spun, predicaţi şi proclamaţi aşa cum vă poruncesc, căci eu voi fi cu voi, căci este buna mea plăcere să fiu cu voi, ca voi să fiţi moştenitori împreună cu mine în împărăţia cerurilor, chiar împărăţia celui care m-a trimis. Adevărat vă spun că voi veţi fi fraţii şi prietenii mei, căci Tatăl meu a găsit plăcere în voi: şi la fel va fi şi cu cei care cred în mine prin mijloacele folosite de voi. Adevărat vă spun că o astfel de bucurie mare a pregătit Tatăl meu pentru voi încât îngerii şi autorităţile au dorit şi doresc să o vadă şi o să privească; dar lor nu le-a fost dat să vadă slava Tatălui meu. Noi i-am spus: Doamne, ce este aceasta despre care ne vorbeşti?

Versiunea coptă începe din nou: cuvinte lipsesc.
El ne-a răspuns: Voi veţi vedea o lumină, mai excelentă decât cea care străluceşte... (străluceşte mai luminos decât lumina, şi este mai perfectă decât perfecţiunea. Şi Fiul va deveni perfect prin Tatăl care este Lumina, căci Tatăl este perfect şi care aduce la îndeplinire moartea şi învierea, şi voi veţi vedea o perfecţiune mai perfectă decât perfectul. Şi eu sunt în întregime la dreapta Tatălui, chiar în el care face lucrurile perfect. Deci versiunea etiopiană şi coptă are goluri).

Şi noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile tu ai devenit mântuirea şi viaţa pentru noi, căci aceasta tu ai făcut-o cunoscută pentru noi ca o speranţă. Şi el ne-a spus: fiţi curajoşi şi odihniţi-vă în mine. Adevărat vă spun, odihna voastră va fi deasupra (?), în locul unde nu există mâncare sau băutură, nici grijă (în coptă, bucurie) nici durere, nici moartea celor de aici: căci voi nu veţi avea nici o parte în aceasta (lucrurile pământului, în etiopiană) ci voi veţi fi primiţi în nemurirea Tatălui meu. Aşa cum eu sunt în el, aşa şi voi să fiţi în mine.

Din nou noi i-am spus: În ce formă? în felul îngerilor, sau în carne? Şi el ne-a răspuns şi ne-a zis: Iată, m-am îmbrăcat în carne, în care m-am născut şi am fost răstignit, şi am fost înviat prin Tatăl meu care este în ceruri, pentru ca profeţia lui David, profetul să se împlinească, în ceea ce priveşte ceea ce a fost declarat în legătură cu mine, cu moarte şi învierea mea, spunând:

Doamne, cei care luptă împotriva mea s-au înmulţit, şi mulţi mai sunt cei care s-au ridicat împotriva mea.

Mulţi sunt cei care spun sufletului meu: Nu mai este nici un ajutor pentru el în Dumnezeul lui.

Dar tu, O Doamne, eşti apărătorul meu: tu eşti lauda mea, şi cel care îmi ridică capul.

Am strigat cu glasul meu către Domnul şi el m-a auzit (din locul înalt al templului său, în etiopiană.).

Mă culc şi adorm, şi mă scol din nou: căci tu, O Doamne, eşti apărătorul meu.

Nu mă voi teme de zeci de mii de oameni, care s-au ridicat împotriva mea în jurul meu.

Ridică-te Doamne şi ajută-mă, O Dumnezeu meu: căci ai bătut peste obraz pe toţi cei care sunt duşmanii mei fără motiv: tu ai zdrobit dinţii celor răi.

Mântuirea este a Domnului, şi plăcerea sa cea bună este peste poporul lui (Ps. 3:1-8).

Dacă, de aceea, toate cuvintele care au fost rostite de profeţi s-au împlinit în mine (căci eu însuşi eram în ele), cu cât mai mult se va împlini cu adevărat ceea ce îţi spun, şi anume că cel care m-a trimis să fie glorificat de voi şi de aceia care cred în mine?

20 Şi când el ne-a spus aceasta, noi i-am spus: În toate lucrurile ai avut milă de noi şi ne-ai mântuit, şi ne-ai descoperit toate lucrurile; dar totuşi iţi cerem ceva dacă ne părăseşti. Şi el ne-a spus: Ştiu că sunteţi atenţi, şi că inima voastră este mulţumită când mă auziţi: în ceea ce priveşte ceea ce doriţi voi, voi vorbi lucruri bune către voi.

21 Căci adevărat vă spun că: Aşa cum Tatăl meu m-a înviat dintre morţi, tot aşa veţi învia şi voi (în trup, în etiopiană) şi veţi fi luaţi în cel mai înalt cer, în locul în care v-am spus de la început, în locul care a fost pregătit pentru voi de cel care m-a trimis. Şi aşa voi împlini toate dispensaţiile (tot harul, în etiopiană), chiar şi eu cel care sunt ne-născut şi totuşi sunt născut de omenire, care sunt fără carne şi totuşi am purtat carne <şi am crescut spre voi care v-aţi născut în carne, în etiopiană>: căci spre acest final am venit, pentru ca (spaţiu gol în versiunea în limba coptă, în limba etiopiană continuă) voi să puteţi învia din morţi în trup, în a doua naştere, chiar într-o îmbrăcăminte care nu va putrezi, împreună cu toţi cei care speră şi cred în cel care m-a trimis: căci astfel este voia Tatălui meu, pe care v-o dau vouă, şi celor care îmi sunt pe plac, speranţa împărăţiei.

Apoi noi i-am spus: Mare este lucrul pe care l-ai răbdat pentru ca noi să sperăm, şi pe care ni l-ai spus. Şi el ne-a răspuns spunând: Credeţi voi că tot ce vă spun se va împlini? Noi am răspuns şi am spus: Da, Doamne. (Versiunea coptă reîncepe după câteva rânduri: apoi urmează un spaţiu. Eu urmăresc versiunea etiopiană.) El ne-a spus: Adevărat vă spun că am obţinut toată puterea Tatălui meu, pentru ca să aduc înapoi lumina celor care locuiesc în întuneric, pe cei care sunt în corupţie să îi aduc în integritate, pe cei care sunt în moarte să îi aduc la viaţă, ca să-i eliberez pe cei care sunt în cătuşe. Căci ceea ce este imposibil la oameni, este posibil la Tatăl. Eu sunt speranţa celor care disperă, ajutorul celor care nu au un mântuitor, bogăţia celor săraci, sănătatea celor bolnavi, şi învierea celor morţi.

22 Când el a spus aşa, noi i-am spus: Doamne, este adevărat că trupul va fi judecat împreună cu sufletul şi duhul, şi că o parte se va odihni în cer iar cealaltă parte va fi pedepsită veşnic şi totuşi va trăi? Şi el ne-a spus: (versiunea coptă se reia) Cât timp vă veţi întreba şi vă veţi îndoi?

23 Din nou i-am spus: Doamne, este necesar să te întrebăm –deoarece tu ne-ai poruncit să predicăm –ca noi înşine să învăţăm garantat de la tine şi să fim predicatori rentabili, şi ca cei care sunt instruiţi de noi să poată crede în tine. De aceea trebuie să te întrebăm aceste lucruri.

24 El ne-a răspuns şi ne-a spus: Adevărat vă spun că învierea trupului va avea loc cu cea a sufletului din el şi cu cea a duhului. Şi noi i-am spus: Doamne, este posibil atunci ca ceea ce este dizolvat şi este adus la nimic să devină un întreg? şi te întrebăm nu cu necredinţă, şi nu ca şi când aceasta ar fi imposibil ţie; ci în adevăr credem că ceea ce tu spui se va împlini. Şi el s-a mâniat pe noi şi a spus: O, puţin credincioşi, cât timp veţi pune întrebări? Dar ceea ce vreţi, spuneţi-mi şi eu însumi vă voi spune fără ranchiună: numai să păziţi poruncile mele şi faceţi ceea ce vă poruncesc, şi nu vă întoarceţi faţa de la nici un om, ca să nu îmi întorc faţa mea de la voi, ci fără reducere şi frică şi fără respect de persoane, slujiţi într-un fel direct şi îngust. Astfel Tatăl meu însuşi se va bucura de voi.

25 Din nou i-am spus: Doamne, deja ne este ruşine că te-am întrebat de trei ori şi te-am împovărat. Şi el ne-a răspuns zicând: Ştiu că în credinţă şi că din toată inima m-aţi întrebat; de aceea mă bucur de voi, căci adevărat vă spun: Mă bucur şi Tatăl care este în mine se bucură deoarece mi-aţi pus întrebări; şi lipsa voastră de ruşine este o bucurie pentru mine şi vouă vă dă viaţă. Şi când ne-a spus astfel, noi ne-am bucurat că i-am pus întrebări, şi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile tu ne faci vii şi ai milă de noi. Ne răspunzi acum la ceea ce te-am întrebat? Apoi el ne-a spus: Oare carnea trece sau duhul? Apoi ne-a spus: Ceea ce a căzut va fi ridicat din nou, şi ceea ce a fost pierdut va fi găsit, şi ceea ce a fost slab va fi restabilit, pentru ca în lucrurile care sunt astfel create să fie revelată slava Tatălui meu. Aşa cum el a făcut cu mine, aşa voi face şi eu tuturor celor care cred în mine.

26 Adevărat vă spun: trupul va învia, şi sufletul, viu, pentru ca apărarea lor să se întâmple în ziua aceea cu privire la tot ceea ce ei au făcut, fie bine sau rău: pentru ca să fie o alegere a celor credincioşi care au păstrat poruncile Tatălui meu care m-a trimis; şi astfel judecata să fie realizată cu precizie. Căci Tatăl meu mi-a zis: Fiul meu, în ziua judecăţii să nu ai nici un respect faţă de cei bogaţi, şi nici milă pentru cei săraci, ci potrivit cu păcatele fiecărui om îl vei trimite în chinul veşnic. Dar celor dragi ai mei care au împlinit poruncile Tatălui meu care m-a trimis, le voi da odihna vieţii în împărăţia Tatălui meu care este în ceruri, şi ei vor vedea ceea ce el mi-a dat. Şi el mi-a dat autoritate să fac ceea ce vreau, şi să dau ceea ce am promis şi sunt hotărât să dau şi să le acord lor.

27 Căci spre acel final am mers jos până la locul lui Lazăr, şi am predicat celor drepţi şi profeţilor, pentru ca ei să iasă din odihna care este dedesubt şi să vină sus la ce este deasupra; şi am turnat peste ei cu mâna mea dreaptă apa (?) (botezul, în etiopiană) vieţii şi iertarea şi mântuirea de tot răul, aşa cum v-am făcut vouă şi celor care cred în mine. Dar dacă oricine crede în mine şi nu împlineşte poruncile mele, deşi el a mărturisit numele meu, el nu are nici un folos ci aleargă o cursă zadarnică: ei vor avea parte de pierzanie şi distrugere, deoarece ei au dispreţuit poruncile mele.

28 Dar atât de mult v-am răscumpărat eu, fii ai luminii, de tot răul şi de sub autoritatea stăpânitorilor (archons), încât oricine crede o face prin mijloacele voastre. Căci ceea ce v-am promis le voi da şi lor, pentru ca ei să iasă din închisoare şi din cătuşele stăpânitorilor. Noi i-am răspuns şi am zis: Doamne, tu ne-ai dat odihna vieţii şi ne-ai dat <bucuria?> prin minuni, spre confirmarea credinţei: vrei să ne predici acelaşi lucru şi nouă, lucruri pe care le-ai predicat celor <drepţi> şi profeţilor? Apoi el ne-a spus: Adevărat vă spun că toţi cei care au crezut în mine şi care au crezut în cel care m-a trimis, îi voi lua în cer, în locul pe care Tatăl l-a pregătit pentru cei aleşi, şi vă voi da împărăţia, împărăţia aleasă, în odihnă, şi viaţă veşnică.

29 Dar toţi cei care au comis ofense împotriva poruncilor mele şi au învăţat altă doctrină, (pervertind) Scriptura şi au adăugat lucruri la ea, luptând pentru slava lor, şi care învaţă cu alte cuvinte pe cei care au crezut în mine cu onoare, că dacă au căzut după ce au crezut, vor primi pedeapsa veşnică. Noi i-am spus: Doamne, oare unii învaţă pe alţii în mod diferit faţă de ceea ce tu ne-ai vorbit nouă? El ne-a spus: Trebuie să fie aşa, pentru ca cei răi şi cei buni să se manifeste; şi judecata se va manifesta peste cei care fac aceste lucruri, şi potrivit cu faptele lor ei vor fi judecaţi şi vor fi omorâţi.

Din nou noi i-am spus: Doamne, binecuvântaţi suntem noi că te vedem şi te auzim vorbind astfel de lucruri, căci ochii noştri au văzut aceste minuni măreţe pe care tu le-ai făcut. El a răspuns şi ne-a spus: Da, dar mai binecuvântaţi sunt aceia care nu au văzut şi au crezut, căci ei vor fi numiţi copii ai împărăţiei, şi ei vor fi perfecţi printre perfecţi, şi eu voi fi pentru ei viaţă în împărăţia Tatălui meu.

Din nou noi i-am spus: Doamne, cum vor putea oamenii să creadă căci tu vei pleca, căci tu ne-ai spus: Va veni o zi şi o oră în care mă voi ridica la Tatăl meu?

30 Dar el ne-a spus: Mergeţi şi predicaţi celor doisprezece seminţii, şi predicaţi şi păgânilor, şi în întregul ţinut al Israelului de la est la vest şi de la sud la nord, şi vor crede în <mine> Fiul lui Dumnezeu. Dar noi i-am spus: Doamne, cine ne va crede, cine ne va asculta, sau (cine va fi în stare, în etiopiană) să înveţe puterile şi semnele şi minunile pe care tu le-ai făcut? Apoi el a răspuns şi ne-a zis: Mergeţi şi predicaţi mila Tatălui meu, şi ceea ce el a făcut prin mine voi face şi eu prin voi, căci sunt în voi, şi vă voi da pacea mea, şi vă voi da o putere a duhului meu, ca voi să le profeţiţi lor spre viaţa veşnică. Şi voi da şi altora puterea mea, ca ei să înveţe pe rămăşiţa naţiunilor.

(Şase foi pierdute în versiunea coptă, varianta în etiopiană continuă)

31 Şi iată că vei întâlni un om pe nume Saul, care se traduce prin Paul, el este evreu, circumcis potrivit legii, şi el va primi vocea mea din cer cu frică, groază şi tremurând. Şi ochii lui vor orbi, şi prin mâinile tale prin semnul crucii ei vor fi ocrotiţi (vindecaţi, în alte manuscrise etiopiene, cu salivă prin mâinile tale ochii lui vor fi, &c.). Fă-i lui tot ce ţi-am făcut eu ţie. Dă-i (? cuvântul lui Dumnezeu) celuilalt. Şi în acelaşi timp, acel om îşi va deschide ochii şi îl va lăuda pe Domnul, chiar pe Tatăl meu care este în cer. El va obţine putere printre oameni şi va predica şi va instrui, şi mulţi dintre cei care îl vor auzi vor obţine slava şi vor fi răscumpăraţi. Dar după aceea, oamenii vor fi furioşi pe el şi îl vor da în mâinile duşmanilor lui, şi el va aduce mărturie înaintea împăraţilor care sunt muritori, şi sfârşitul lui va fi acela că el se va întoarce la mine, având în vedere că la început m-a prigonit. El va predica şi va învăţa şi va sta cu cei aleşi, ca un vas ales şi ca un zid care nu va fi doborât, da, cel din urmă dintre ultimii va deveni un predicator pentru neamuri, desăvârşit de voia Tatălui meu. Aşa cum aţi învăţat din Scriptură că părinţii voştri profeţi au vorbit de mine, şi aceasta se împlineşte în mine cu adevărat.

Şi el ne-a spus: Fiţi călăuze pentru ei; şi toate lucrurile pe care vi le-am spus, şi pe care le-aţi scris despre mine (să le spuneţi lor), căci eu sunt cuvântul Tatălui şi că Tatăl este în mine. Aşa să fiţi cu acel om, ca să devină ca voi. Instruiţi-l şi aduceţi-i la cunoştinţă ceea ce se spune despre mine în Scriptură şi este împlinit, şi după aceea, el va deveni mântuirea neamurilor.

32 Şi noi l-am întrebat: Doamne, aşteptarea moştenirii este aceeaşi şi pentru noi şi pentru ei? El ne-a răspuns şi ne-a zis: Oare degetele unei mâini sunt toate la fel, sau spicele de grâu sunt la fel, sau toţi pomii fructiferi au acelaşi rod? Nu-i aşa că fiecare îşi produce rodul potrivit naturii ei? Şi noi i-am spus: Doamne, iar ne vorbeşti în pilde? Apoi el ne-a spus: Nu vă tânguiţi. Adevărat vă spun că sunteţi fraţii mei, şi prietenii mei în împărăţia cerurilor spre Tatăl meu, căci astfel este buna lui plăcere. Adevărat vă spun că cei pe care voi îi învăţaţi şi care cred în mine le voi da acea perspectivă.

33 Şi l-am întrebat din nou: Când ne vom întâlni cu acel om, şi când vei pleca la Tatăl tău şi la Dumnezeul şi Domnul nostru? El ne-a răspuns şi ne-a spus: Acel om va veni din tărâmul Ciliciei spre Damasc din Siria, spre a stârpi biserica pe care voi trebuie să o fondaţi acolo. Eu sunt cel care vorbeşte prin voi; şi el va veni repede: şi el va deveni tare în credinţă, pentru ca să se împlinească cuvântul profetului care a spus: Iată, din Siria voi începe să chem laolaltă un nou Ierusalim, şi îmi voi supune Sionul, şi el va fi luat, şi locul care este fără copii va fi numit fiul şi fiica Tatălui meu, şi mireasa mea. Căci aşa i-a plăcut celui care m-a trimis. Dar acel om îl voi întoarce, ca el să nu îşi împlinească dorinţa lui rea, şi lauda Tatălui meu va fi desăvârşită în el, şi după ce mă voi duce acasă şi voi locui cu Tatăl meu, îi voi vorbi din cer, şi toate lucrurile pe care ţi le-am spus cu privire la el se vor împlini.

34 Şi noi i-am spus din nou: Doamne, ne-ai spus şi ne-ai descoperit atât de multe lucruri minunate cum nu s-au mai spus niciodată, şi în toate tu ne-ai oferit odihnă şi ai fost amabil cu noi. După învierea ta ne-ai descoperit toate lucrurile pentru ca noi să fim cu adevărat mântuiţi; dar ne-ai spus doar că: Vor fi minuni şi apariţii ciudate în cer şi pe pământ înainte să vină sfârşitul lumii. Spune-ne acum, cum vom distinge aceste lucruri? Şi el ne-a răspuns: Vă voi învăţa; şi nu numai vouă vi se vor întâmpla aceste lucruri, ci şi celor pe care îi veţi învăţa şi care vor crede, cât şi celor care îl vor auzi pe acel om şi vor crede în mine. În acei ani şi zile se va împlini aceasta.

Şi noi i-am spus din nou: Doamne, ce se va împlini? Şi el ne-a spus: Apoi, cei care cred nu vor auzi (vedea, în etiopiană) o trompetă în cer, o viziune de stele mari care se vor vedea ziua, vederi minunate în cer vor ajunge jos pe pământ; stele care cad pe pământ ca focul, şi o grindină mare şi puternică de foc (o stea strălucind de la est până în acest loc, ca focul, în etiopiană 2). Soarele şi luna luptându-se unul cu alta, o rostogolire continuă şi un zgomot de tunete şi fulgere, tunet şi cutremur; oraşe care vad şi oameni pierind în răsturnarea lor, o foamete continuă datorată lipsei de ploaie, o ciumă grozavă şi o mortalitate mare, puternică şi inoportună, aşa că cei care vor muri vor fi lipsiţi de înmormântare: şi naşterea de fraţi şi surori şi de rude va fi pe un catafalc. O rudă nu îi va arăta nici o favoare altei rude, şi nici unui alt om din vecinătatea lui. Şi cei care au fost răsturnaţi se vor ridica şi îi vor vedea pe cei care i-au dărâmat că duc lipsă de înmormântare, căci ciuma va fi plină de ură, durere şi invidie: şi oamenii vor lua de la unul şi îi vor da altuia. După aceea vor spori şi mai rău decât a fost mai înainte. (Îi deplâng pe cei care nu au ascultat de poruncile mele, în etiopiană 2.)

35 Apoi Tatăl meu va fi mânios de răutatea oamenilor, căci multe sunt infracţiunile lor, şi josnicia necurăţiei lor apasă greu asupra lor în corupţia vieţii lor.

Şi l-am întrebat: Dar ce va fi cu cei care se încred în tine? El a răspuns şi ne-a spus: Încă sunteţi înceţi cu inima; şi pentru cât timp? Adevărat vă spun, aşa cum profetul David a vorbit despre mine şi despre poporul meu, aşa va fi (?) şi pentru cei care cred în mine. Dar peste cei care sunt înşelătorii lumii şi duşmanii neprihănirii, va veni împlinirea profeţiei lui David, care a spus: Picioarele lor sunt grabnice să verse sânge, limba lor rosteşte bârfa, otrava viperei este sub buzele lor. Te văd în compania hoţilor şi luând parte cu adulterii, şi continui să vorbeşti împotriva fratelui tău şi pui pietre de poticnire înaintea fiului mamei tale. Ce ai crezut, că voi fi ca şi tine? Iată cum a vorbit profetul lui Dumnezeu despre toate, pentru ca toate lucrurile să se împlinească, lucruri despre care el a vorbit odinioară.

36 Şi din nou i-am spus: Doamne, atunci nu vor spune naţiunile: Unde este Dumnezeul lor? Şi el a răspuns şi ne-a zis: În consecinţă, cei aleşi vor fi cunoscuţi, ei care fiind infestaţi cu astfel de întristări, merg înainte. Noi am spus: Atunci plecarea lor din lume se va face printr-o ciumă care le dă durere? El ne-a răspuns: Nu, dar dacă ei suferă astfel de întristări, aceasta va fi o verificare a lor, dacă au credinţă şi îşi amintesc de vorbele mele, şi împlinesc poruncile mele. Aceştia se vor ridica, şi scurtă le va fi aşteptarea, ca cel care m-a trimis să fie glorificat, şi eu să fiu glorificat cu el. Căci el m-a trimis la voi să vă spun aceste lucruri; pentru ca voi să le comunicaţi lui Israel şi neamurilor pentru ca ei să audă, ca şi ei să fie răscumpăraţi şi să creadă în mine şi să scape de calamitatea nimicitoare. Căci cel care va scăpa de distrugerea morţii, va fi luat şi ţinut la închisoare în chinuri ca şi chinurile unui hoţ.

Şi noi i-am spus: Doamne, cei care cred vor fi trataţi ca şi cei necredincioşi, şi îi vei pedepsi pe cei care au scăpat de ciumă? Şi el ne-a spus: Dacă cei care cred în numele meu se poartă ca păcătoşii, atunci ei au făcut ca şi când nu ar fi crezut. Şi noi i-am spus din nou: Doamne, oare cei peste care au avut această soartă nu au viaţă? El a răspuns şi ne-a spus: Oricine a împlinit lauda Tatălui meu, va locui în locul de odihnă al Tatălui meu.

37 Şi apoi i-am spus: Doamne, învaţă-ne ce se va întâmpla după aceea? Şi el ne-a răspuns: În acei ani şi zile, un război va aprinde alt război; cele patru colţuri ale pământului vor fi într-o tulburare şi se vor lupta unii împotriva altora. Apoi vor fi cutremure de nori (sau, nori de lăcuste), întuneric, foamete şi persecuţia celor care cred în mine şi împotriva celor aleşi. După aceea, va veni îndoiala, conflictul şi infracţiunea unuia împotriva altuia. Şi vor fi mulţi care cred în numele meu şi totuşi merg după rău şi împrăştie doctrine zadarnice. Şi oamenii îi vor urma pe ei şi bogăţiile lor, şi vor fi supuşi mândriei lor, şi vor pofti după băutură, şi mită, şi vor fi persoane respectate între ei.

38 Dar cei care doresc să vadă faţa lui Dumnezeu şi să nu respecte pe păcătoşii bogaţi, şi nu le este ruşine înaintea oamenilor care îi rătăcesc, ci îi mustră (?), ei vor fi încoronaţi de Tatăl. Şi de asemenea vor mai fi mântuiţi cei care îşi mustră vecinii, căci ei sunt fii ai înţelepciunii şi ai credinţei. Dar dacă ei nu devin fii ai înţelepciunii, ci îşi urăsc fratele, îl persecută şi nu îi arată favoare, pe acesta Dumnezeu îl va dispreţui şi îl va respinge.

(Versiunea coptă se reia.)
Dar cei care umblă în adevăr şi în cunoştinţa credinţei, şi care mă iubesc—căci au îndurat insulta—ei vor fi lăudaţi pentru că umblă în sărăcie şi îi îndură pe cei care îi urăsc şi îi ocărăsc. Oamenii i-au dezbrăcat pentru că i-au dispreţuit deoarece ei au continuat în foamete şi sete, dar după ce au îndurat cu răbdare, ei vor avea binecuvântarea cerului, şi vor fi cu mine pentru totdeauna. Dar vai de cei care umblă în mândrie şi în lăudăroşenie, căci sfârşitul lor este pierzarea.

39 Şi noi i-am spus: Doamne, acesta este scopul tău, că ne laşi pe noi ca să vii peste ei? (Se va împlini toate aceste lucruri, în etiopiană.) El a răspuns zicându-ne: În ce modalitate se va desfăşura judecata? dreaptă sau nedreaptă? (În versiunea în limba coptă şi în etiopiană, sensul general este acelaşi: dar răspunsul lui Isus sub forma unei întrebări este ciudat, şi probabil aici există o descompunere.)

Noi i-am spus: Doamne, în ziua aceea ei iţi vor spune: Tu nu faci distincţie între (probabil: ei nu iţi vor spune: Tu ai făcut distincţie între) drept şi nedrept, între lumină şi întuneric, şi rău şi bun? Apoi el a zis: Le voi răspunde şi spun că: Lui Adam i-a fost dată puterea să aleagă una din două: el a ales lumina şi şi-a pus mâna pe ea, dar întunericul l-a lăsat în urma lui şi l-a alungat de la el. De aceea, toţi oamenii au puterea să creadă în lumina care este viaţă, şi care este Tatăl care m-a trimis. Şi fiecare care crede şi face faptele luminii va locui în ele; dar dacă va fi cineva care mărturiseşte că aparţine luminii şi face faptele întunericului, un astfel de om nu poate rosti nici o apărare în favoarea lui, nici nu-şi poate ridica faţa ca să se uite la Fiul lui Dumnezeu, care Fiu sunt eu. Căci îi voi spune acestuia: Cum ai căutat, aşa ai găsit, şi cum ai cerut, aşa ai primit. Aşadar, tu omule, mă condamni pe mine? Pentru ce te-ai depărtat de mine şi m-ai lepădat? Şi de ce m-ai mărturisit şi totuşi m-ai lepădat? nu are fiecare om puterea să trăiască şi să moară? Deci cine a împlinit poruncile mele va fi un fiu al luminii, adică, al Tatălui care este în mine. Dar din pricina celor care corup cuvintele mele m-am coborât din cer. Eu sunt cuvântul: Eu m-am întrupat, şi m-am trudit (sau, am suferit) şi am învăţat spunând: Cei împovăraţi vor fi mântuiţi, şi cei care s-au rătăcit se vor rătăci pentru totdeauna. Ei vor fi pedepsiţi aspru şi vor fi chinuiţi în trupul şi în sufletul lor.

40 Şi noi i-am spus: O Doamne, cu adevărat suntem mâhniţi din pricina lor. Şi el ne-a spus: Voi faceţi bine, căci celor drepţi le pare rău pentru păcătoşi şi se roagă pentru ei făcând rugăciuni înaintea Tatălui meu. Din nou i-am spus: Doamne, nu mijloceşte nimeni către tine (astfel, în etiopiană)? Şi el ne-a spus: Da, voi asculta rugăciunea celui neprihănit care a fost făcută pentru ei.

Când el ne-a spus aşa, noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile ne-ai învăţat, ne-ai arătat milă şi ne-ai mântuit, pentru ca noi să predicăm celor care sunt vrednici ca să fie mântuiţi, şi ca să obţinem o răsplată de la tine. (Vom fi părtaşii răsplătirii tale? în etiopiană)

41 El a răspuns zicându-ne: Mergeţi şi propovăduiţi, şi voi veţi fi muncitori, părinţi şi slujitori. Noi i-am spus: Tu eşti acela care va fi predicat de noi. (Doamne, tu eşti tatăl nostru. în etiopiană) Apoi el ne-a răspuns zicând: Să nu fiţi (sau, Nu sunteţi voi) toţi părinţi sau stăpâni. (Oare toţi sunt părinţi, sau toţi sunt servitori sau toţi sunt stăpâni? în etiopiană) Noi i-am spus: Doamne, tu eşti cel care ne-a spus: Să nu numiţi pe nici un om de pe pământ tată, căci unul este Tatăl vostru, care este în ceruri, şi este stăpânul vostru. Pentru ce ne spui acum: Veţi fi părinţii multor copii, şi veţi fi servitori şi stăpâni? El ne-a răspuns zicând: Este aşa cum aţi spus (Aţi spus corect, în etiopiană). Căci adevărat vă spun: oricine vă va auzi şi va crede în mine, va primi de la voi lumina sigiliului prin mine, şi botezul prin mine: veţi fi părinţi şi servitori şi stăpâni.

42 Dar noi i-am spus: Doamne, cum se poate ca fiecare din noi să fie acestea trei? El ne-a spus: Adevărat vă spun: Veţi fi numiţi părinţi, căci le-aţi descoperit lucrurile împărăţiei cerurilor cu o inimă minunată şi în dragoste. Şi voi veţi fi numiţi servitori, deoarece ei vor primi botezul vieţii şi iertarea păcatelor lor din mâna mea prin voi. Şi veţi fi numiţi stăpâni deoarece le-aţi dăruit cuvântul fără resentimente, şi i-aţi mustrat, şi când voi i-aţi mustrat, ei s-au întors (au fost convertiţi). Nu v-a fost frică de bogăţiile lor, nici nu v-a fost ruşine în faţa lor, ci aţi păstrat poruncile Tatălui meu şi le-aţi împlinit. Şi voi veţi avea o mare răsplată de la Tatăl meu care este în cer, şi ei vor avea păcatele iertate şi vor avea viaţa veşnică, şi vor fi părtaşi în împărăţia cerurilor.

Şi noi i-am spus: Doamne, chiar dacă fiecare dintre noi ar fi avut zece mii de limbi ca să vorbim astfel, nu am putea să-ţi mulţumim îndeajuns pentru că ne-ai promis astfel de lucruri. Apoi el ne-a răspuns zicând: Numai să faceţi ceea ce vă spun, aşa cum şi eu am făcut.

43 Şi voi veţi fi ca fecioarele înţelepte care au vegheat şi nu au dormit, ci au mers înaintea Domnului în camera miresei: dar fecioarele nechibzuite nu au putut veghea, ci au adormit. Şi noi i-am spus: Doamne, cine sunt cei înţelepţi şi cine sunt cei nechibzuiţi? El ne-a spus: cinci înţelepte şi cinci nechibzuite; căci ei sunt cei despre care a vorbit profetul: Fii lui Dumnezeu sunt ei. Ascultaţi acum numele lor.

Dar noi am plâns şi ne-am necăjit pentru cei care au adormit. El ne-a spus: Cele cinci înţelepte sunt Credinţa, Dragostea, Harul, Pacea şi Speranţa. Acum, dintre cei credincioşi care au acestea vor fi călăuze pentru cei care au crezut în mine şi în cel care m-a trimis. Căci eu sunt Domnul şi eu sunt mirele pe care ei l-au primit, şi ei au intrat în casa mirelui şi sunt întinşi cu mine în camera miresei şi se bucură. Dar cele nechibzuite, când au adormit şi s-au trezit, au venit la uşa camerei miresei şi au bătut, căci uşile erau închise. Apoi ele au plâns şi s-au văitat că nimeni nu le-a deschis.

Noi i-am spus: Doamne, şi surorile lor înţelepte care erau în casa mirelui, au continuat fără să le deschidă, şi nu s-au întristat din pricina lor şi nici nu l-au implorat pe mire să le deschidă? El ne-a răspuns zicând: Ele nu au putut obţine favoare pentru ele. Noi i-am spus: Doamne, în ce zi vor intra şi ele de dragul surorilor lor? Atunci el ne-a spus: Cei care sunt închişi afară, sunt închişi afară. Şi noi i-am spus: Doamne, acest cuvânt este (hotărât?). Atunci cine sunt cele nechibzuite? El ne-a spus: Auziţi numele lor. Ele sunt: Cunoştinţa, Înţelegerea (Percepţia), Ascultarea, Răbdarea şi Compasiunea. Aceştia sunt cei care au dormit în ei care au crezut şi m-au mărturisit dar nu au împlinit poruncile mele.

44 Ca răsplată a celor care au dormit, ei vor rămâne în afara împărăţiei şi vor fi ţarcul păstorului şi al oilor lui. Dar cine va rămâne în afara ţarcului, va fi devorat de lupi şi va fi (condamnat?) şi va muri cu durere mare: în el nu va fi nici odihnă şi nici răbdare, şi (în etiopiană) deşi va fi pedepsit cu asprime, şi va fi închiriat în bucăţi şi va fi devorat într-un chin lung şi rău, totuşi nu va putea să obţină moartea repede.

45 Şi noi i-am spus: Doamne, ce bine ne-ai descoperit toate lucrurile. Apoi el ne-a răspuns zicând: Voi nu înţelegeţi aceste cuvinte? Noi i-am spus: Da Doamne. Prin cinci lucruri vor intra oamenii în împărăţia ta <şi prin cinci lucruri oamenii vor rămâne fără ea>: în ciuda faptului că cei care au vegheat erau cu tine, Domnul şi mirele, deşi ei s-au bucurat dar nu din pricina celor care au adormit (deşi nu vor avea nici o plăcere din cauza lor, în etiopiană). El ne-a spus: Cele care au intrat cu mirele, Domnul, se vor bucura cu adevărat; şi ele se întristează din cauza celor care au adormit, căci ele sunt surorile lor. Căci toate cele zece sunt fiicele lui Dumnezeu, chiar ale Tatălui. Apoi noi i-am spus: Doamne, atunci le vei arăta milă din pricina surorilor lor? (Maiestăţii tale îi revine să le arate favoare, în etiopiană.) El ne-a spus: <Nu mie,> ci aceluia care m-a trimis, şi eu sunt în consimţământ cu el (Nu este a voastră, &c, în etiopiană).

46 Dar voi să fiţi drepţi şi să predicaţi şi să învăţaţi corect, şi nu vă ruşinaţi de nici un om şi să nu vă temeţi de nici un om, şi în special de bogaţi, căci ei nu împlinesc poruncile mele, ci se laudă (crescând) în bogăţiile lor. Şi noi i-am spus: Doamne, spune-ne dacă vor fi numai bogaţii. El a răspuns zicându-ne: Dacă orice om care nu este bogat şi posedă un mic venit dă celui sărac şi nevoiaş, oamenii îl vor numi un binefăcător.

47 Dar dacă orice om cade sub încărcătură <datorită> păcatului pe care l-a săvârşit, atunci vecinul lui îl va corecta din pricina binelui pe care el l-a făcut vecinului său. Iar dacă vecinul lui îl corectează şi el se întoarce, el va fi mântuit, iar cel care l-a corectat va primi o răsplată şi va trăi veşnic. Dacă un nevoiaş îl vede pe cel care a păcătuit împotriva lui, şi nu îl corectează, el va fi judecat cu o judecată aspră. Acum dacă un orb îl conduce pe un alt orb, amândoi vor cădea într-un şanţ: şi cine respectă persoanele de dragul lor, va fi ca aceşti doi <orbi>, aşa cum a spus profetul: Vai de cei care respectă persoanele şi justifică pe cel păcătos pentru o răsplată, chiar şi acei a căror Dumnezeu este stomacul lor. Iată că judecata va fi partea lor. Căci adevărat vă spun că: În ziua aceea nu voi avea nici respect faţă de bogaţi şi nici milă faţă de săraci.

48 Dacă vezi un păcătos, mustră-l între tine şi el: (dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău, în etiopiană) şi dacă nu te ascultă, atunci mai ia cu tine pe cineva, adică încă trei persoane şi înştiinţează-l pe fratele tău: din nou, dacă nu te ascultă, atunci el să fie pentru tine (versiunea coptă este imperfectă de la acest punct încolo.) ca un păgân sau ca un vameş.

49 Dacă auzi ceva împotriva fratelui tău, să nu îi dai crezare; nu bârfi şi nu-ţi găsi plăcerea în a asculta bârfa. Căci astfel este scris: Să nu poţi suferi să auzi ceva împotriva fratelui tău, dar dacă observi ceva, corectează-l, mustră-l şi converteşte-l.

Şi noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile ne-ai învăţat şi ne-ai avertizat. Dar Doamne, în privinţa credincioşilor, chiar a celor cărora le revine să creadă în propovăduirea numelui tău: este un lucru hotărât că printre ei vor fi despărţiri, gelozie, confuzie, ură şi invidie? Căci tu ai spus: Ei îşi vor găsi greşeli unul altuia şi vor respecta persoana dintre ei care păcătuieşte, şi îi vor urî pe cei care îi mustră. Şi el ne-a răspuns zicându-ne: Atunci cum va veni judecata, că cerealele vor fi adunate în grânar şi pleava va fi aruncată în foc?

50 Cei care urăsc astfel de lucruri, şi mă iubesc şi îi mustră pe cei care nu împlinesc poruncile mele, vor fi urâţi, persecutaţi, dispreţuiţi şi ridiculizaţi. În mod intenţionat oamenii vor vorbi despre ei lucruri neadevărate şi se vor coaliza împotriva celor care mă iubesc. Dar aceştia îi vor mustra, pentru ca ei să fie mântuiţi. Dar pe aceia care îi vor mustra îi vor pedepsi şi îi vor avertiza, aceştia îi vor urî, şi îi vor împinge deoparte îi vor dispreţui şi se vor ţine la distanţă de cei care le doresc acestora binele. Dar cei care vor suferi astfel de lucruri vor fi ca martirii pentru Tatăl, deoarece ei s-au luptat pentru neprihănire, şi nu s-au luptat pentru corupţie.

Şi noi l-am întrebat: Doamne, vor fi astfel de lucruri printre noi? Şi el ne-a răspuns: Nu vă temeţi; aceasta nu va fi în mulţi ci numai în puţini. Noi i-am spus: Totuşi, spune-ne în ce fel se va împlini aceasta. Şi el ne-a spus: Va apărea o altă doctrină, şi o confuzie, şi pentru că ei se vor lupta pentru propria lor avansare, ei vor produce o doctrină nefolositoare. Şi în această privinţă va fi o corupţie mortală (de necurăţie), şi ei o vor învăţa şi îi vor întoarce de la poruncile mele pe cei care cred în mine şi îi va separa pe ei de viaţa veşnică. Dar vai de cel care falsifică cuvântul şi porunca mea, şi care îi îndepărtează pe cei care ascultă de ei de la viaţa doctrinei şi se separă pe ei înşişi de porunca vieţii: căci împreună cu ei vor suferi judecata veşnică.

51 Şi atunci când el a spus aceasta, şi a terminat discursul său cu noi, ne-a spus din nou: Iată, în ziua a treia şi la ora a treia va veni cel care m-a trimis, pentru ca eu să plec împreună cu el. Şi cum spunea aceste lucruri, a fost un tunet şi un fulger şi un cutremur, şi cerurile s-au despărţit şi acolo a apărut un nor de lumină (strălucitor) care l-a dus sus. Şi de acolo s-au auzit vocile multor îngeri, bucurându-se şi cântând laude şi spunând: Adună-ne, O Preotule, spre lumina maiestăţii. Şi când s-au apropiat de firmament, am auzit vocea lui spunându-ne: Plecaţi în pace.