De ce sunt un calvinist – partea 2

de Phil Johnson … şi de ce fiecare creştin este un fel de Calvinist. Partea 2: Spurgeon: „Calvinismul ESTE Evanghelia” În zilele acestea, există Calviniști auto-intitulați care nu sunt de acord cu afirmaţia mea despre Arminianism şi insistă că Arminianismul impune o negare absolută a unor adevăruri fundamentale evanghelice. Cei care doresc să susțină acel argument vor cita neîncetat un citat faimos al lui Spurgeon, luat din capitolul din autobiografia lui, intitulat „O apărare a Calvinismului” în care Spurgeon a spus aceasta: Am propria mea opinie particulară, că nu există un astfel de lucru precum predicarea lui Cristos şi a Lui răstignit, decât dacă predicăm ceea ce este numit în zilele noastre Calvinism. Este o poreclă să o numim Calvinism; Calvinismul este evanghelia, şi nimic altceva. Eu nu cred că putem predica evanghelia,...

Ce credem noi despre cele cinci puncte ale Calvinismului

NOTĂ: Deoarece acest material este mai lung și prezintă un singur subiect în întregime, am decis ca în următoarele 3 luni să nu mai postăm alt material la această pagină de apologetică, urmând să reluăm seria despre Calvinism în iunie 2017. Revizuită în martie, 1998 1 Martie, 1985 De: John Piper Subiect: Doctrinele harului / Calvinism Articolul a fost revizuit semnificativ şi extins şi publicat în formă de carte în 2014 sub titlul Cinci Puncte: Spre o experiență mai adâncă a harului lui Dumnezeu. Versiunea în engleză în format PDF este disponibilă gratuit aici. Această explicație, redactată de John Piper şi Consiliul Bătrânilor, reprezintă poziția doctrinală a Bisericii Baptiste Bethlehem. Prefață Informații istorice Depravarea totală Harul Irezistibil Ispăşirea limitată Alegerea necondiționată Perseverența sfinţilor Mărturii finale Un apel final 1. Prefață Noi îl iubim pe Dumnezeu. El...

Cum a perpetuat teologia creştină din era Patristică inegalitatea genului

de Henry Emerson Biblia creştină şi doctrinele Bisericii derivate din aceasta au garantat urma sa permanentă asupra culturii vestice, în toate domeniile imaginabile, incluzând tratamentul femeilor. Femeia medieval timpurie a trăit într-o vreme tulbure, când creştinii îşi formau prima dată ideile lor despre căsătorie, sex şi femei. Temelia așezată va fi dezbătută şi disecată în direcții şi în dimensiuni probabil de neînchipuit pentru apostoli şi primii creştini. Biblia este o parte indispensabilă a înțelegerii atitudinilor vestice față de femei. În a spune, ”Este bine ca bărbatul să nu se atingă de femeie,„ apostolul Pavel va aprinde o dezbatere de durată milenară. Este mai bine pentru un creştin să se căsătorească şi să aibă copii, sau să nu se căsătorească şi să rămână cast? Complicând mai departe lucrurile, autorităţile din Biserica creştină primară...

De ce sunt un calvinist – partea 4

de Phil Johnson … şi de ce fiecare creştin este un fel de Calvinist. Partea 4: Încă o recomandare, şi o explicație de ce această chestiune este importantă pentru mine Aici este o recomandare pentru iPod-ul vostru: Dacă eşti cineva care este rezistent la Calvinism, sau nu simți că înțelegi pe deplin destul despre acesta, şi vrei o singură, simplă privire generală despre substanța şi istoria Calvinismului, am oferit un mesaj către studenții noștri la colegiu în urmă cu aproximativ doi ani, intitulat „The Story of Calvinism” („Istoria Calvinismului,” n. tr.), în care m-am străduit cât de bine am putut ca să acopăr tot terenul dintr-o lovitură. Mesajul este pe internet împreună cu restul predicilor mele, şi îl puteți descărca în mod gratuit. Adresa de internet este TheGraceLifePulpit.com, şi căutați titlul „The...

De ce sunt calvinist – Partea 8

de Phil Johnson … şi de ce fiecare creştin este un fel de Calvinist. Partea 8: Pentru a sumariza… Am luat nută de cinci adevărui importante implicate în opt cuvinte din 1 Ioan 4:19 („Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi”). Am aliterat cele cinci implicații din acel text pe care le-am subliniat pentru voi, dar dacă le dați nume puţin diferite, ele se pronunță TULIP (în Engleză înseamnă lalea, n. tr.): Perseverența stării noastre căzute – aceasta este doctrina Depravării Totale. Prioritatea harului alegător al lui Dumnezeu – aceasta este doctrina Alegerii Unice Necondiționate Particularitatea lucrării Sale mântuitoare – care, aşa cum a văzut, necesită doctrina care este adesea numită Ispășirea Limitată. Puterea eliberării iubitoare a Lui – care, încă o dată, este doctrina Harului Irezistibil. Perseverenţa planului său...

De ce sunt un calvinist – partea 1

de Phil Johnson … şi de ce fiecare creştin este un fel de Calvinist. Partea 1: este Arminianismul o erezie condamnabilă? Iubesc doctrinele harului şi nu evit eticheta de „Calvinist.” Eu cred în suveranitatea lui Dumnezeu. Eu sunt convins că Scriptura învață că Dumnezeu este complet complet suveran nu doar în mântuire (chemarea eficace şi acordarea credinţei celor pe care El îi alege); dar de asemenea în fiecare detaliu din strădania Providenței. „Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” (Romani 8:30). Şi El face ca „toate lucrurile să lucreze împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi...

Cele cinci puncte ale Calvinismului (partea 5)

de R. L. Dabney 5. Perseverența sfinţilor Mărturisirea noastră, în Capitolul 17, Secţiunile 1 şi 2, afirmă această doctrină astfel: „Cei pe care Dumnezeu i-a acceptat în preaiubitul lui, eficient chemați şi sfinţiți prin Duhul său, nu pot nici cădea total din starea de har, ci vor persevera cu siguranţă în aceasta până la sfârşit, şi sunt mântuiți veşnic” (1). „Această perseverență a sfinţilor nu depinde de voința lor liberă, ci de caracterul neschimbător al decretului alegerii, curgând din iubirea liberă şi neschimbătoare a lui Dumnezeu Tatăl; pe eficiența meritului şi mijlocirii lui Isus Cristos; locuirea Duhului şi a seminței lui Dumnezeu din ei; şi natura legământului de har, din care toate reiese de asemenea siguranţa şi infailibilitatea din ea.” Eu implor cititorul să cântărească aceste afirmaţii cu atenție imparțială şi strânsă,...

Îndumnezeirea în gândirea Patristică greacă

Adaptarea strategică a unei tradiții a Părinților Capadicieni  J.A. McGuckin O definiție funcțională Nu ar fi greșit, probabil, să începem conferința 1 noastră cu o încercare preliminară de a defini şi a contextualiza termenul nostru cheie. Îndumnezeirea în înțelegerea creştină greacă a acelui concept 2 este procesul de sfinţire al creştinilor prin care ei devin progresiv în acord cu Dumnezeu; o conformare care este în final demonstrată în transfigurarea glorioasă a celor drepți în Împărăţia cerească, când nemurirea şi o viziune mai perfectă (şi o cunoştinţă şi experiență) a lui Dumnezeu sunt clar manifestate în glorificarea (Doca) celor credincioşi. Aceasta va sluji ca o scurtă introducere la o noțiune a căror nuanțe vom începe să le rafinăm considerabil în următoarele două zile în lucrarea noastră comună. Este o noțiune care mișcă cu...

Părinții Bisericii – Un ghid al Cronologiei Patristice

”Patrologia„ sau ”patristica„ este studiul aşa-numitor ”Părinți (patres) ai Bisericii.„ Durata de timp este luată în general a include ”în vest, toţi autorii creştini până la Grigore cel Mare (m. 604) sau Isidore din Sevilia (m. 636) şi, în est, aceasta se extinde de obicei până la Ioan Damaschinul (m. 729).„ Părinții Bisericii Pentru a fi un Părinte al Bisericii, un autor creştin trebuie să arate: Ortodoxia învățăturii. Pot fi greșeli în doctrină, din poziția dominantă ulterioară dar fără nici o opoziție fățișă față de o învățătură dogmatică clară la acea vreme. Sfinţenia vieții. Nu toţi au ajuns la sfinţenie, dar păcătoșii neregenerați sunt descalificați. Aprobarea Bisericii. Autorul fost recomandat sau citat în susținerea doctrinei va atesta aceasta. Antichitatea. Se referă la datele date mai sus. Doctori ai Bisericii Un Doctor al Bisericii...

PĂRINȚII BISERICII: Importanța lor pentru Iudaism

Învăţătorii şi apărătorii timpurii ai creștinătății. Cel mai important dintre părinți a trăit şi a lucrat într-o perioadă când creștinătatea avea încă multe puncte de contact cu Iudaismul, şi ei au aflat că cel din urmă era un sprijin splendid în lupta împotriva păgânismului, deşi acesta trebuia să fie combătut în dezvoltarea doctrinei creştine. Astfel, Părinții Bisericii sunt văzuți la un timp ca ținând de o concepție evreiască despre univers şi folosind argumente evreiești, iar la un alt timp ca respingând o parte dintr-o astfel de învăţătură şi formulând una nouă. În contextul creștinătății împotriva păgânismului, Părinții Bisericii au folosit limbajul literaturii Eleniste aşa cum se găsește în Philo, Josephus, Apocrifele, și cărțile Sibylline, care toate se inspiră din Profeții din Vechiul Testament. Astfel, practic, doar trăsăturile polemice în...

Paideia (Educația) Elenică şi Părinții Bisericii – principii educaționale şi moștenire culturală

de Demetrios J. Constantelos Deşi tensiunea dintre gândirea greacă şi credinţa creştină nu a fost niciodată absentă din istoria şi experienţa Elenismului, o sinteză şi o balanță a fost dobândită în secolul patru mulțumită intelectului unor persoane precum Vasile cel Mare, Grigorie din Nisa, Grigorie teologul, Cynesios din Cirene, Socrates Scholastikos şi alții care au fost instruiți în clasicii greci şi Sfintele Scripturi. Un student al creştinismului timpuriu descoperă curând cât de des idei din înţelepciunea greacă antică le complementează rațional pe unele dintre cele din Evanghelii şi literatura din Noul Testament. Gândirea corectă, presupunerile rezonabile, un dialog abordare a chestiunilor şi problemelor care despart națiuni şi comunități; o căutare pentru o balanță în conflictul dintre credință şi rațiune; un simț a ceea ce este drept şi ceea ce este greșit;...

La 15 ani de Publicație de Apologetică – video mărturie la ultimul număr al Publicației…

de Caius Obeada - Președintele Misiunii Vox Dei https://www.youtube.com/watch?v=MP7GNGWHf8s
Robert Lewis Dabney

Cele cinci puncte ale Calvinismului (Partea 3)

de R. L. Dabney 3. Alegerea lui Dumnezeu În Mărturisirea noastră, Capitolul 3, Secțiunile 3, 4, şi 7, avem această descriere a ei: „Prin decretul lui Dumnezeu, pentru manifestarea slavei lui, unii oameni şi îngeri sunt predestinați spre viaţa veşnică şi alții orânduiți spre moarte veşnică” (3). „Aceşti îngeri şi oameni, astfel predestinați şi orânduiți, sunt în special şi neschimbător plănuiți; şi numărul lor este atât de sigur şi definit încât el nu poate fi nici crescut nici micșorat” (4). „Restul omenirii, Dumnezeu a fost mulțumit, potrivit cu sfatul misterios al voii sale, prin care el exinde şi refuză mila lui după cum îi place lui, pentru slava puterii lui suverane peste creatura lui, de a nu băga în seamă, şi de a-i rândui spre dezonoare şi mânie pentru păcatul lor, spre...