Viorel Ardelean

Iată-mă

de Ardelean Viorel 1). INTRODUCERE. Dumnezeu există din veşnicii şi Biblia afirmă acest lucru în nenumărate locuri. Psalmi 90:2 „Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu”! Mai mult El este „A Se”, fapt care indică că nimic nu l-a obligat sau a simțit nevoia să aducă în fiinţă universul spiritual şi material ci acesta a fost planul Său. Efeseni 1:9 „căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi”, în plus Dumnezeu nu era singur şi relaţiile dintre Persoanele Trinităţii era în dragoste şi armonie. Nici la modul teoretic nici practic nu lipsea nimic. Unul dintre atributele lui Dumnezeu este Omnipotenţa, (Putere, Suveranitate), iar prin această...
Marian Ghita

Epafras – Un om dedicat maturizării spirituale a sfinților (partea 2)

de Ghita Marian 2. Lupta lui Epafras Despre Epafras se spune că el „totdeauna se luptă pentru voi (cei din Colos, Laodicea şi Hierapolis) în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu” (4:12). Lupta în rugăciune pentru un obiectiv aşa de extraordinar este un concept, se pare, uitat de păstorii şi slujitorii bisericii Domnului din ziua de astăzi. Am ajuns să considerăm lucrarea lui Dumnezeu ca pe o meserie care nu ne cere o mare implicare din partea noastră. Şi, de aceea, rezultatele se văd în statura spirituală, de multe ori extrem de scăzută, a sfinţilor Domnului. Cred că trebuie să ne întoarcem la acest concept prăfuit de vremuri al „luptei în rugăciune pentru cauzele mari ale lui Dumnezeu”, dacă vrem să ne bucurăm...
Marian Ghita

Filip – Evanghelistul care folosește ușile deschise de Domnul

de Ghita Marian   Fapte 8 Domnul Isus Cristos a înviat din morți. El este viu în vecii vecilor. Atunci când femeile sfinte au venit la mormânt în ziua întâi a săptămânii, cu gândul nobil de a purta de grijă de trupul Domnului, aflat atunci mormânt, ele au avut surpriza să constate că El înviase dintre cei morți și ieșise din mormânt. Ele chiar L-au întâlnit pe Isus care era cu adevărat viu. Ceea ce este demn de menționat, cu privire la aceste femei, în ziua învierii, este faptul că ele au fost nevoite să abandoneze total gândul lor nobil de a unge trupul Domnului, pentru că El era viu, și au primit o cu totul altă sarcină nobilă – aceea de a duce vestea ucenicilor că El a înviat din morți....

O rugăciune prin Duhul Sfânt pentru edificarea credincioșilor din biserica lui Dumnezeu

de Marian Ghiță (Efeseni 3:14-19) după James Montgomery Boice Există un îndemn al lui Iuda în penultima carte a Bibliei (vezi Iuda 20), un îndemn printre altele: „rugați-vă prin Duhul Sfânt”. Acest îndemn are rezonanță cu ceea ce apostolul Pavel afirmă în rugăciunea lui din Efes. 3:14-19 (vezi în special v. 16). Așadar, Pavel ne îndeamnă, ca și Iuda, să ne rugăm prin Duhul Sfânt. Din moment ce Domnul Isus a înviat din morți și S-a înălțat la dreapta lui Dumnezeu, în glorie, și din moment ce înălțarea Lui a avut ca și consecință venirea Duhului Sfânt pe pământ, în biserica Lui, noi trebuie să înțelegem că dimensiunea faptelor, acțiunilor și lucrărilor noastre, ca și urmași ai lui Cristos, ne este dată nu de abilitățile noastre, nici de meritele noastre, ci de...
Viorel Ardelean

Iată-mă! (ultima parte)

de Viorel Ardelean 7). HRISTOS -  CRISTOLOGIE  - despre Isus Cristos. Pentru a înţelege la modul parţial Persoana Fiului ne vom folosi tot de o mărturisire de credinţă scrisă într-un mod comprimat. Astfel Isus Hristos este prezentat de Biblie ca o Persoană din Trinitate (Ioan1:1). În Evanghelia după Matei 28:19, ne  este înfăţişat ca Fiul care vine din eternitate, egal în esenţă cu Dumnezeu şi cu Duhul Sfânt. Prin naşterea din fecioară Fiul s-a întrupat şi a devenit om ca şi noi (Mat. 1:18-25; Luca 1:26-38). Fiul şi-a păstrat cele două naturi disctinte de Om şi Dumnezeu (Coloseni 2:9; 1 Tim 2:5). Aceste două naturi sunt unite într-o singură persoană (Rom. 1:3-4; Fil. 2:6-8). El a fost ispiti de Satan ca şi noi, dar nu a păcătuit Evrei 4:15  „Căci n-avem...

Cristologie și Mariologie – O critică evanghelică (Partea 2)

de Ardelean Viorel 2. CRISTOLOGIE ȘI MARIOLOGIE Cristologia este doctrina care se ocupă de Persoana Domnului Isus Hristos. Mariologia este doctrina care se ocupă de persoana Mariei, mama Domnului Isus Hristos, respectiv cultul Fecioarei Maria. Aceste două doctrine se bat cap în cap minimalizând rolul lui Isus în favoarea Mariei. Există și alte definiții mai elaborate a Cristologiei, cum ar fi dată de Eduard Ferenț, care spune cam așa „Cristologia este o disciplină teologică a reflexiei metodice despre opera răscumpărătoare a Cuvântului Întrupat, vie prin însăși subiectul său”. Tot el atrage atenția asupra pluralităților cristologiilor, spunând în același timp că ele nu compromit esența credinței. Dar cu acest lucru nu putem fi de acord pentru că există o cristologie elaborată de jos în sus, în care omul își aduce aportul la...

Păcate care nu se iartă (partea 2)

de Viorel Ardelean 3)  Ymago Dey  Nu ştim cum era omul înainte de cădere dar avem câteva indicii care ne ajută să înţelegem acest lucru. Maitreya, prezintă câteva caracteristici pe care şi noi le vom prezenta conform Bibliei. Prin Ymago Dey Dumnezeu şi-a finalizat lucrarea prin „atingere personală”, l-a făcut pe om din ţărâna pământului, ia dăruit viaţă din suflarea Lui (Geneza 2:7), astfel omul este unic între fiinţele vii, fiind creat de Dumnezeu, având o parte materială, un trup şi parte imaterială formată din suflet, numit şi spirit, iar Scriptura îl prezintă pe Dumnezeu ca şi Duh (Ioan 4:24), dar El este prezentat în Biblie şi ca o Persoană care are atribute sau calităţi care ţin de natura Sa, şi  calităţi naturale şi morale care ţin de măreţia şi...

Darul vorbirii în alte limbi

de Marian Ghiță 1. Ce spune Biblia despre vorbirea în limbi Vorbirea în limbi a fost un miracol din partea Duhului Sfânt care a ajutat biserica creștină la început în mărturia ei (Fapte 2). Cartea Faptele Apostolilor înregistrează alte două ocazii în care Duhul Sfânt a făcut ca oamenii să vorbească în limbi, iar în prima epistolă a apostolului Pavel către biserica din Corint, el a dat instrucțiuni despre vorbirea în limbi. Unele biserici accentuează practica de a vorbi în limbi. Ei învață că fiecare creștin ar trebui să vorbească în limbi ca dovadă a primirii botezului Duhului Sfânt. Alte biserici permit practicarea vorbirii în limbi, dar nu o încurajează. În aceste biserici, vorbitorii în limbi pot forma grupuri de părtășie charismatică în cadrul adunării mai mari. Iar alte biserici le interzic...
Marian Ghita

Elemente practice ale trăirii în nădejde

de Marian Ghiță Așa cum am văzut la credință și dragoste, nădejdea trebuie să se manifeste și ea în mod concret în trăirea creștină. Nădejdea nu poate fi doar un concept teoretic al credinciosului. Atunci când apostolul Pavel se adresează credincioșilor din Tesalonic, el scoate în evidență lucrarea credinței lor, osteneala dragostei lor și tăria nădejdii lor în Domnul Isus Cristos (1 Tes. 1:3). Așadar, credincioșii manifestau efectiv credința, dragostea și nădejdea lor în trăire practică și acestea erau văzute de cei care îi cunoșteau. Noi trebuie să ținem cont de faptul că faptele vieții noastre trebuie să mărturisească despre ceea ce noi considerăm a fi elementele de bază ale vieții noastre creștine. Noi trebuie să ne dăm toate silințele să unim cu credința noastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu...

Dumnezeu este lumină (partea 4)

de Ardelean Viorel 5). ISPITELE CREDINCIOSULUI. Satana l-a ispitit şi pe Isus Cristos deşi ştia că este Fiul lui Dumnezeu, dar fără succes. „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat”. (Evrei 4:15). Fiind situaţia dată trebuie să fim siguri că Satana vine fără reţinere la orice credincios pentru a-l ispiti ca să cadă în păcat şi să fie despărţit de Dumnezeu sub formă de ispite şi pofte care au larg palier 1 Ioan 2:16  „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume” , în care autorul descrie trei aspecte ale păcatului ca : pofta firii pământeşti,...

O lecție bună de la un administrator rău pentru a fi un administrator bun

de Marian Ghita Luca 16:1-13 (Adaptare după John MacArthur) La fiecare început de an ne exprimăm dorința să fim mai înțelepți în lucrurile duhovnicești și să privim în viitor cu o inimă mai dedicată Domnului, pentru că trecerea unui an și începutul unuia nou ne apropie și mai mult de revenirea în glorie a Domnului nostru Isus Cristos. Cu siguranță, ne aducem aminte de preocuparea Tatălui nostru ceresc pentru rodirea noastră spirituală și de îndurarea și grija Mântuitorului nostru pentru ca această rodire să fie o realitate (Luca 13:6-9). Avem, de asemenea, în minte și îndemnul apostolului Pavel din Efes. 5:15-17: „Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care...

Învierea Domnului – Temelia credinței și mărturiei noastre

de Marian Ghita 1 Corinteni 15:1-11 Anul acesta se împlinesc 500 de ani de la momentul când Martin Luther a afișat cele 95 de teze despre practica indulgențelor pe ușa Bisericii din Wittenberg, la sfârșitul lunii Octombrie 1517, care a declanșat Reforma Protestantă în Europa Occidentală și care astfel a impus în lumea creștină dictonul „numai Scriptura, numai prin har, numai prin credință. Impactul asupra lumii civilizate a fost imens. Merită să ne aducem aminte de asemenea momente din istorie și în lumina lor este bine să ne reevaluăm creștinismul nostru. Probabil că cele mai cunoscute cuvinte rostite în vremea Reformei sunt cele ale lui Martin Luther pe când se afla înaintea conciliului din Worms, la 18 aprilie 1521. În acea zi, atunci când tânărul reformator a fost determinat de un conciliu...

Aspecte teologice ale conceptului desăvârșirii

de Marian Ghita Atunci când se analizează starea spirituală a credincioșilor și a bisericilor lui Cristos, lucrurile esențiale pe care Noul Testament le are în vedere în această analiză sunt: credința, dragostea și nădejdea acestora (vezi 1 Cor. 13:13; 1 Tes. 1:3). Aceste trei componente ale vieții spirituale sunt cele la care ar trebui să ne uităm, atunci când analizăm succesul sau insuccesul spiritual al unei biserici sau al unui credincios individual. Atunci când privim în epistolele apostolului Pavel noi putem remarca, de exemplu, rugăciunile sale privind credința, dragostea și nădejdea sfinților. El mulțumește Domnului pentru că acea biserică are toate aceste trei componente (sau unele dintre ele) în viața sfinților ei. Ele trebuie să se manifeste în biserică, dacă vrem să spunem că Biserica aceea este vie. Pavel însă...