Viorel Ardelean

Păcate care nu se iartă (partea 1)

de Viorel Ardelean 1). INTRODUCERE. Pornim de la prima afirmaţie din Biblie care spune Geneza 1:1 „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul”, înţelegem faptul că Dumnezeu a creat universul spiritual şi universul material, din nimic, „ex nihilo”, a adus în fiinţă timpul, spaţiul, universul fizic şi spiritual, energia, materia moartă, făpturile create, îngerii şi oamenii, fiinţele vii neinteligente, şi ca o încununare a creaţiei l-a făcut pe om. Geneza 1:26 „Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27 Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut”....
John Leadley Dagg

Manual de Teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL X - SUBIECTE DIVERSE Secţiunea III – Punerea mâinilor Puterea mâinilor este câteodată menţionată în Scriptură când se încearcă ceva diferit decât o simplă formalitate sau ceremonie. Mâinile au fost puse asupra Reginei Athaliah, pentru ca aceasta să fie ucisă.(5) Nehemiah a ameninţat să pună mâna pe cei ce încălcau sabbathul;(6) şi în acelaşi mod se spune că atunci când au încercat să pună mâna pe Isus, le era frică de mulţime.(7) Însă impunerea mâinilor este deasemenea menţionată ca o formalitate sau ceremonie importantă. Era folosită: 1. Pentru a reprezenta transferul de vină victimelor ce erau oferite pentru sacrificiu.(8) 2. Pentru a reprezenta transferul de autoritate, ca în cazul lui Moise şi Joshua.(9) 3. Ca o formă de binecuvântare, uneori acompaniată de rugăciune. (10) 4. Pentru...

Binecuvântările umblării prin credință

de Marian Ghiță Moise a răspuns poporului: „Nu vă temeți de nimic, stați pe loc și veți vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta; căci pe egiptenii aceștia, pe care-i vedeți azi, nu-i veți mai vedea niciodată. Domnul se va lupta pentru voi; dar voi stați liniștiți” (Ex. 14:13-14) Umblarea prin credință conduce la binecuvântări deosebite pentru cei care se aventurează să umble cu Dumnezeu. Dacă este ceva ce îmi doresc mult pentru mine și pentru cei apropiați mie în anul care urmează este să rămân statornic în credință în umblarea cu Dumnezeu. Există o trăsătură definitorie a neprihănirii pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o în Domnul Isus Cristos: Neprihănirea aceasta, care se capătă prin credință duce la credință (Rom. 1:17). Ea ne mobilizează la o continuă credință, la o...

Mântuirea lui Dumnezeu – Prilej de laudă pentru întreaga lume

de Marian Ghiță Psalmul 98 Chemarea de a-L lăuda pe Domnul este chemarea supremă pentru toții cei care-L cunosc pe Dumnezeu. Această chemare reprezintă menirea noastră, ca ființe create și beneficiari ai mântuirii din partea lui Dumnezeu; ea reprezintă sursa noastră de sănătate în plan spiritual și fizic chiar; și ea ne împodobește cu toate darurile pe care Dumnezeu le-a avut în vedere pentru om, atunci când vorbim despre om ca ființă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - omul devine complet, desăvârșit prin lauda pe care el o aduce la adresa Creatorului și Mântuitorului Său. Ps. 98 este un psalm de încoronare. El proclamă pe Domnul ca Mântuitor în perspectiva revenirii Sale în toată gloria Sa. Sunt 3 chemări în acest psalm. 1.                     O chemare pentru poporul Său, Israel, la a-L...
John Leadley Dagg

Manual de Teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL X - SUBIECTE DIVERSE Secţiunea I – Promptitudinea ordinului bisericesc scriptural Obligaţia noastră de a observa învăţăturile pozitive ale religiei este dependentă în totalitate de voinţa Făcătorului de Legi. Asta nu înseamnă că nu sunt fără motiv, ci doar că motivul lor este deasupra descoperirii înţelepciunii umane. După ce înţelepciunea divină le-a instituit, am putea să descoperim menirea lor de a împlini scopul pentru care au fost create, astfel am putea constata că sunt necesare ordinii şi armoniei aranjamentelor lui Dumnezeu. Astfel, promptitudinea ascultării învăţăturilor pozitive ar putea fi văzută clar de discipolul inteligent al voinţei lui Dumnezeu; însă unde nu putem păşi prin văz, trebuie să păşim prin credinţă în poruncile lui Dumnezeu şi să fim încredinţaţi că, în orice caz, a-l asculta mereu pe...
Viorel Ardelean

Iată-mă! (continuare)

de Ardelean Viorel 5). LEGĂMINTE DIVINE. Este necesar a aborda și acest subiect pentru că Isus Hristos este Persoana în care se adună aceste legăminte divine și El este o împlinire a lor. Cuvintele folosite în Biblie sunt legământ ori alianță, în ebraică berit, iar în greacă diateche, în traducerea din LXX, iar cuvântul în Noul Testament cuvântul are înțelesul de testament. Legământ înseamnă în termenii de azi contractul dintre doi parteneri, incluzând și clauzele de rigoare. Mai există și alte cuvinte asociați legământului ca ”aheb, „a iubi", hesed, „dragoste prin legământ" sau „solidaritate prin legământ", toba, „bunătate" sau „prietenie", salom, „pace prin legământ" sau „prosperitate prin legământ", şi yada’, „a sluji cu credincioşie în conformitate cu legământul”. De asemenea cuvintele sunt asociate cu terminologia tratatelor din timpul acela din...

Manual de teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL VIII - SLUJIREA SECȚIUNEA II.—ADMINISTRAREA BOTEZULUI Apostolii au fost trimiși să predice, să boteze și să învețe. dacă slujba lucrătorilor comuni era egală cu cea a apostolilor, nu ar fi greu de decis că include și administrarea botezului. Dar slujba de apostol nu mai este și lucrarea desemnată apostolilor a trecut la slujbe inferioare. Apostolii nu puteau personal predica, boteza, învăța în toate țările din lume și în toate vremurile până la sfârșitul timpului, dar trimiterea a făcut o datorie pentru ei să ofere această lucrare; și autoritatea lor apostolică, călăuzită de DS, i-a ajutat să aranjeze efectuarea ei. Nu putem determina din trimitere dacă a predica, a boteza și a învăța sunt datorii distincte ce trebuie încredințate la trei tipuri diferite de slujbe sau...

Aspecte teologice ale conceptului desăvârșirii

de Marian Ghita Atunci când se analizează starea spirituală a credincioșilor și a bisericilor lui Cristos, lucrurile esențiale pe care Noul Testament le are în vedere în această analiză sunt: credința, dragostea și nădejdea acestora (vezi 1 Cor. 13:13; 1 Tes. 1:3). Aceste trei componente ale vieții spirituale sunt cele la care ar trebui să ne uităm, atunci când analizăm succesul sau insuccesul spiritual al unei biserici sau al unui credincios individual. Atunci când privim în epistolele apostolului Pavel noi putem remarca, de exemplu, rugăciunile sale privind credința, dragostea și nădejdea sfinților. El mulțumește Domnului pentru că acea biserică are toate aceste trei componente (sau unele dintre ele) în viața sfinților ei. Ele trebuie să se manifeste în biserică, dacă vrem să spunem că Biserica aceea este vie. Pavel însă...

O lecție bună de la un administrator rău pentru a fi un administrator bun

de Marian Ghita Luca 16:1-13 (Adaptare după John MacArthur) La fiecare început de an ne exprimăm dorința să fim mai înțelepți în lucrurile duhovnicești și să privim în viitor cu o inimă mai dedicată Domnului, pentru că trecerea unui an și începutul unuia nou ne apropie și mai mult de revenirea în glorie a Domnului nostru Isus Cristos. Cu siguranță, ne aducem aminte de preocuparea Tatălui nostru ceresc pentru rodirea noastră spirituală și de îndurarea și grija Mântuitorului nostru pentru ca această rodire să fie o realitate (Luca 13:6-9). Avem, de asemenea, în minte și îndemnul apostolului Pavel din Efes. 5:15-17: „Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care...
John Leadley Dagg

Manual de teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL IX - DISCIPLINA SECȚIUNEA I.—ADMITEREA MEMBRILOR Bisericile ar trebui să admită numai membrii botezați. O biserică bine organizată are discipoli care își practică credința în Hristos prin botez. Deci, astfel de persoane trebuie admise ca membrii. Unitatea și dragostea frățească cer ca toți să iubească pe Hristos și dragostea aceasta se manifestă prin supunere, dar dacă nu se supun poruncii botezului, atunci nu se supun lui Hristos. Fiecare biserică are responsabilitatea de a admite noi membrii. Biserica poate exclude membrii incestuoși ca cea din Corint și puterea de a exclude include puterea de a admite membrii. Pastorul nu are puterea, numai biserica. Biserica exercită puterea de a admite membrii după voia lui Hristos și nu are voie să primească pe cei care nu se califică. Pentru ca biserica...

Aspecte practice ale conceptului desăvârșirii (continuare)

de Marian Ghita Domnul Isus Cristos a spus în predica Sa de pe munte (Mat. 5-7), „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit” (Mat. 5:48). Aceasta înseamnă că desăvârșirea spirituală este o cerință divină. Ea nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ sau doar la nivelul gândirii; desăvârșirea spirituală trebuie arătată în trăirea vieții creștine, în toate dimensiunile ei. Studiind întregul capitol 5 din Evanghelia după Matei, vedem foarte clar că urmașii Domnului Isus trebuie să fie în trăirea lor oameni desăvârșiți, asemenea lui Dumnezeu Tatăl. Versetul 48 din acest capitol poate fi considerat o concluzie a tot ce Domnul Isus a spus, până la acel punct (vezi „dar” în v. 48, care sugerează o concluzie). Deși Domnul Isus este „Calea, Adevărul și Viața”...

Dumnezeu este lumină (partea 2)

de Viorel Ardelean 2). EREZII ATUNCI ȘI ACUM. O erezie care a tulburat bisericile creştine din secolul 1 a fost Gnosticismul, cuvânt derivat din „gr. gnosis, „cunoaştere" sau în sanscrită gnana”. Erezia a fost condamnată de părinţii Bisericii din primele secole creştine. Termenul are un înţeles mai larg în secolul XX  şi se pune accentul pe dualism şi/sau pe posedarea unei cunoaşteri secrete în sfera creştină.  Şi alte forme ca zoroastrismul, mandaeismul, scrierile ermetice, sulurile de la Marea Moartă, şi chiar Noul Testament au fost descrise ca şi  „gnostice”. Ca şi definiţie există o abordare a Gnosticismului care se rezumă la  primele secole de către teologi britanici (R. McL, Wilson) şi  alta popularizată de teologi germani ca R. Bultmann şi K. Rudolf, care au o viziune mai largă în care se includ grupuri...
Marian Ghita

Epafras – Un om dedicat maturizării spirituale a sfinților (partea 2)

de Ghita Marian 2. Lupta lui Epafras Despre Epafras se spune că el „totdeauna se luptă pentru voi (cei din Colos, Laodicea şi Hierapolis) în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu” (4:12). Lupta în rugăciune pentru un obiectiv aşa de extraordinar este un concept, se pare, uitat de păstorii şi slujitorii bisericii Domnului din ziua de astăzi. Am ajuns să considerăm lucrarea lui Dumnezeu ca pe o meserie care nu ne cere o mare implicare din partea noastră. Şi, de aceea, rezultatele se văd în statura spirituală, de multe ori extrem de scăzută, a sfinţilor Domnului. Cred că trebuie să ne întoarcem la acest concept prăfuit de vremuri al „luptei în rugăciune pentru cauzele mari ale lui Dumnezeu”, dacă vrem să ne bucurăm...