Manual de teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL VIII - SLUJIREA SECȚIUNEA I. SLUJIREA CUVÂNTULUI Slujitorii lui Hristos sunt o clasă separată de persoane, distinsă de o chemare divină specială pentru a predica cuvântul. CLASĂ DISTINCTĂ Slujitorii lui Hristos sunt ca și creștinii comuni, separați de lume. Ei sunt părtași la chemarea cerească prin care oamenii sunt scoși din lume și sunt făcuți slujitori ai lui Hristos. În toate epistolele sale, Pavel susține că este un sfânt ca și ei, membru al aceleiași familii spirituale și moștenitor al aceleiași moșteniri cerești. În Scripturi, slujitorii lui Hristos sunt persoane care iubesc pe Hristos și se dedică din inimă slujirii Lui. Sunt deci din numărul celor chemați să fie sfinți. Slujitorii lui Hristos sunt separați de creștinii comuni. Sunt una cu creștinii comuni, chemați la o singură nădejde,...
Viorel Ardelean

Iată-mă! (continuare)

de Ardelean Viorel 5). LEGĂMINTE DIVINE. Este necesar a aborda și acest subiect pentru că Isus Hristos este Persoana în care se adună aceste legăminte divine și El este o împlinire a lor. Cuvintele folosite în Biblie sunt legământ ori alianță, în ebraică berit, iar în greacă diateche, în traducerea din LXX, iar cuvântul în Noul Testament cuvântul are înțelesul de testament. Legământ înseamnă în termenii de azi contractul dintre doi parteneri, incluzând și clauzele de rigoare. Mai există și alte cuvinte asociați legământului ca ”aheb, „a iubi", hesed, „dragoste prin legământ" sau „solidaritate prin legământ", toba, „bunătate" sau „prietenie", salom, „pace prin legământ" sau „prosperitate prin legământ", şi yada’, „a sluji cu credincioşie în conformitate cu legământul”. De asemenea cuvintele sunt asociate cu terminologia tratatelor din timpul acela din...
Marian Ghita

Elemente practice ale trăirii în nădejde

de Marian Ghiță Așa cum am văzut la credință și dragoste, nădejdea trebuie să se manifeste și ea în mod concret în trăirea creștină. Nădejdea nu poate fi doar un concept teoretic al credinciosului. Atunci când apostolul Pavel se adresează credincioșilor din Tesalonic, el scoate în evidență lucrarea credinței lor, osteneala dragostei lor și tăria nădejdii lor în Domnul Isus Cristos (1 Tes. 1:3). Așadar, credincioșii manifestau efectiv credința, dragostea și nădejdea lor în trăire practică și acestea erau văzute de cei care îi cunoșteau. Noi trebuie să ținem cont de faptul că faptele vieții noastre trebuie să mărturisească despre ceea ce noi considerăm a fi elementele de bază ale vieții noastre creștine. Noi trebuie să ne dăm toate silințele să unim cu credința noastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu...
John Leadley Dagg

Manual de Teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. Partea a doua - Tratat despre ordinea bisericească (continuare) SECȚIUNEA IV – CINA DESCHISĂ Am văzut că Cina Domnului a fost poruncită bisericilor locale ca poruncă și perpetuitate și dacă bisericile locale sunt organizate după Scripturi, conțin doar botezați. deci botezul este o condiție a participării la Cina Domnului. Aceasta determină prioritatea botezului față de celelalte porunci. Aceasta este doctrina pedobaptiștilor. Nu contrazicem principiul. Diferim ca părere însă în practică, pentru că noi considerăm botezul prin imersiune, în urma mărturiei de credință și excludem pe mulți pe care ei îi admit. Dar sunt baptiști care resping principiul că botezul este necesar înainte de Cină și susțin că nimic nu trebuie să condiționeze Cina, care nu este o condiție a salvării. Ei susțin că toate persoanele pioase,...

Învierea Domnului – Temelia credinței și mărturiei noastre

de Marian Ghita 1 Corinteni 15:1-11 Anul acesta se împlinesc 500 de ani de la momentul când Martin Luther a afișat cele 95 de teze despre practica indulgențelor pe ușa Bisericii din Wittenberg, la sfârșitul lunii Octombrie 1517, care a declanșat Reforma Protestantă în Europa Occidentală și care astfel a impus în lumea creștină dictonul „numai Scriptura, numai prin har, numai prin credință. Impactul asupra lumii civilizate a fost imens. Merită să ne aducem aminte de asemenea momente din istorie și în lumina lor este bine să ne reevaluăm creștinismul nostru. Probabil că cele mai cunoscute cuvinte rostite în vremea Reformei sunt cele ale lui Martin Luther pe când se afla înaintea conciliului din Worms, la 18 aprilie 1521. În acea zi, atunci când tânărul reformator a fost determinat de un conciliu...

Manual de teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL VIII - SLUJIREA SECȚIUNEA II.—ADMINISTRAREA BOTEZULUI Apostolii au fost trimiși să predice, să boteze și să învețe. dacă slujba lucrătorilor comuni era egală cu cea a apostolilor, nu ar fi greu de decis că include și administrarea botezului. Dar slujba de apostol nu mai este și lucrarea desemnată apostolilor a trecut la slujbe inferioare. Apostolii nu puteau personal predica, boteza, învăța în toate țările din lume și în toate vremurile până la sfârșitul timpului, dar trimiterea a făcut o datorie pentru ei să ofere această lucrare; și autoritatea lor apostolică, călăuzită de DS, i-a ajutat să aranjeze efectuarea ei. Nu putem determina din trimitere dacă a predica, a boteza și a învăța sunt datorii distincte ce trebuie încredințate la trei tipuri diferite de slujbe sau...
Viorel Ardelean

Iată-mă

de Ardelean Viorel 1). INTRODUCERE. Dumnezeu există din veşnicii şi Biblia afirmă acest lucru în nenumărate locuri. Psalmi 90:2 „Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu”! Mai mult El este „A Se”, fapt care indică că nimic nu l-a obligat sau a simțit nevoia să aducă în fiinţă universul spiritual şi material ci acesta a fost planul Său. Efeseni 1:9 „căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi”, în plus Dumnezeu nu era singur şi relaţiile dintre Persoanele Trinităţii era în dragoste şi armonie. Nici la modul teoretic nici practic nu lipsea nimic. Unul dintre atributele lui Dumnezeu este Omnipotenţa, (Putere, Suveranitate), iar prin această...
Marian Ghita

Epafras – Un om dedicat maturizării spirituale a sfinților (partea 2)

de Ghita Marian 2. Lupta lui Epafras Despre Epafras se spune că el „totdeauna se luptă pentru voi (cei din Colos, Laodicea şi Hierapolis) în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu” (4:12). Lupta în rugăciune pentru un obiectiv aşa de extraordinar este un concept, se pare, uitat de păstorii şi slujitorii bisericii Domnului din ziua de astăzi. Am ajuns să considerăm lucrarea lui Dumnezeu ca pe o meserie care nu ne cere o mare implicare din partea noastră. Şi, de aceea, rezultatele se văd în statura spirituală, de multe ori extrem de scăzută, a sfinţilor Domnului. Cred că trebuie să ne întoarcem la acest concept prăfuit de vremuri al „luptei în rugăciune pentru cauzele mari ale lui Dumnezeu”, dacă vrem să ne bucurăm...
Viorel Ardelean

Iată-mă! (ultima parte)

de Viorel Ardelean 7). HRISTOS -  CRISTOLOGIE  - despre Isus Cristos. Pentru a înţelege la modul parţial Persoana Fiului ne vom folosi tot de o mărturisire de credinţă scrisă într-un mod comprimat. Astfel Isus Hristos este prezentat de Biblie ca o Persoană din Trinitate (Ioan1:1). În Evanghelia după Matei 28:19, ne  este înfăţişat ca Fiul care vine din eternitate, egal în esenţă cu Dumnezeu şi cu Duhul Sfânt. Prin naşterea din fecioară Fiul s-a întrupat şi a devenit om ca şi noi (Mat. 1:18-25; Luca 1:26-38). Fiul şi-a păstrat cele două naturi disctinte de Om şi Dumnezeu (Coloseni 2:9; 1 Tim 2:5). Aceste două naturi sunt unite într-o singură persoană (Rom. 1:3-4; Fil. 2:6-8). El a fost ispiti de Satan ca şi noi, dar nu a păcătuit Evrei 4:15  „Căci n-avem...

Să intrăm în logica Mântuitorului (Partea 1)

de Marian Ghiță (Matei 14:13-21; Marcu 6:30-44; Luca 9:10-17; Ioan 6; 1 Petru 4:10-11) Una dintre chemările pe care Domnul le are pentru ucenicii Lui este aceea de a fi „ispravnici (administratori) ai harului felurit al lui Dumnezeu” (1 Pet. 4:10-11). În această calitate noi trebuie să slujim altora, desigur după darul pe care l-am primit fiecare. Expresia „harul felurit al lui Dumnezeu” ne îndreaptă atenția înspre două caracteristici ale binecuvântărilor harului lui Dumnezeu în Domnul Isus Cristos. Pe de o parte, ele sunt felurite și din abundență. Noi nu suntem chemați să oferim lumii binecuvântări omenești, roadele a ceea ce noi putem produce prin noi înșine. Binecuvântările pe care trebuie să le administrăm lumii sunt binecuvântările harului lui Dumnezeu. Pe de altă parte, ele nu sunt la vedere. Nimeni nu...
Viorel Ardelean

Păcate care nu se iartă (partea 1)

de Viorel Ardelean 1). INTRODUCERE. Pornim de la prima afirmaţie din Biblie care spune Geneza 1:1 „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul”, înţelegem faptul că Dumnezeu a creat universul spiritual şi universul material, din nimic, „ex nihilo”, a adus în fiinţă timpul, spaţiul, universul fizic şi spiritual, energia, materia moartă, făpturile create, îngerii şi oamenii, fiinţele vii neinteligente, şi ca o încununare a creaţiei l-a făcut pe om. Geneza 1:26 „Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27 Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut”....
Marian Ghita

Măsura omului lui Dumnezeu (ultima parte)

de Marian Ghiță 3. Un spirit lăuntric al slujirii în armonie cu scopul lui Dumnezeu Este foarte interesantă remarca pe care o face Ioan evanghelistul despre Ioan Botezătorul, o remarcă, am putea spune, neobişnuită. Ea este aceasta: „Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină” (Ioan 1:8). Remarca este neobișnuită pentru că ea de fapt repetă, desigur cu alte cuvinte, afirmația din Ioan 1:7. În v. 7 apare o afirmație, în timp ce în v. 8 apare aceeași afirmație sub formă de negație. De ce așa? Ioan folosește acest procedeu literar tocmai pentru a accentua cu putere un adevăr. Când Ioan botezătorul a fost întrebat de iudeii din Ierusalim cu privire la identitatea lui, el răspunde cum foarte puţini oameni ar răspunde, adică printr-o negaţie: „Nu...

Să intrăm în logica Mântuitorului (Partea 2)

de Marian Ghiță 2. Intră în logica slujirii Mântuitorului nostru       Pentru că Isus Cristos este „Păstorul cel bun” (Ioan 10), imediat ce i-a văzut pe oameni şi le-a văzut nevoile, mânat de mila din inima Lui, a trecut imediat la acţiune. Mila Domnului nu se arată doar sentimental. Ea este o milă în acţiune, o milă concretă. Domnul Isus este dispus să ofere ceva concret oamenilor, pe măsura nevoilor lor concrete și pe măsura calității persoanei Sale. - El „a început să-i înveţe multe lucruri” (Mc. 6:34). Conform Lc. 9:11 Isus le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu. Acesta a fost mesajul şi învăţătura Sa, oferită permanent de Domnul oamenilor (1:14-15). Oamenii au nevoie în primul rând de o învăţătură sănătoasă, de Cuvântul lui Dumnezeu. Isus nu a fost Cristosul care a...