Manual de teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL VII - ÎNCHINAREA PUBLICĂ SECȚIUNEA I. — TIMPUL Prima zi a săptămânii este sabatul creștin, dedicat închinării publice înaintea lui Dumnezeu. Împărțirea timpului în săptămâni a apărut în vechime. Se poate descoperi încă din vremea lui Laban, care i-a spus lui Iacov: "împlinește-i săptămâna. 1 O urmă mai puțin vizibilă este în scrierile despre Noe, care a așteptat șapte zile și apoi încă șapte zile 2 în încercarea lui de a descoperi dacă potopul s-a oprit. Diviziunea hebdomadală a timpului a existat din vechime în lumea neamurilor. Nu sunt dovezi că Noe a primit-o ca pe ceva nou, instituit de Dumnezeu, sau că are originea acolo. Afirmația Scripturii este „Dumnezeu s-a odihnit a șaptea zi și a sfințit-o”. 3 Aceasta este originea instituției. Când decalogul a...
Marian Ghita

Filip – Evanghelistul care folosește ușile deschise de Domnul (ultima parte)

de Ghita Marian Valul oamenilor evanghelizaţi Filip a fost, de asemenea, implicat şi în convertirea unui famen etiopian, care, după toate probabilităţile, era un prozelit (un păgân, nu un evreu, dar care a aderat la religia iudaică) care venea regulat la Ierusalim să se închine lui Dumnezeu. Acest om avea o funcţie înaltă în Etiopia – era ministrul de finanţe al împărătesei Candace a etiopienilor. Îngerul Domnului a fost acela care l-a dirijat pe Filip spre acest om pentru a-i vesti Evanghelia. A fost, deci, un plan special al lui Dumnezeu, cel pus în aplicare în acest fel – convertirea famenului făcea ca Evanghelia să fie dusă până în Etiopia. Drumul din Samaria la Gaza era un drum pe coasta Mării Mediterane, un drum comercial foarte folosit în vremea...
John Leadley Dagg

Manual de Teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL X - SUBIECTE DIVERSE Secţiunea III – Punerea mâinilor Puterea mâinilor este câteodată menţionată în Scriptură când se încearcă ceva diferit decât o simplă formalitate sau ceremonie. Mâinile au fost puse asupra Reginei Athaliah, pentru ca aceasta să fie ucisă.(5) Nehemiah a ameninţat să pună mâna pe cei ce încălcau sabbathul;(6) şi în acelaşi mod se spune că atunci când au încercat să pună mâna pe Isus, le era frică de mulţime.(7) Însă impunerea mâinilor este deasemenea menţionată ca o formalitate sau ceremonie importantă. Era folosită: 1. Pentru a reprezenta transferul de vină victimelor ce erau oferite pentru sacrificiu.(8) 2. Pentru a reprezenta transferul de autoritate, ca în cazul lui Moise şi Joshua.(9) 3. Ca o formă de binecuvântare, uneori acompaniată de rugăciune. (10) 4. Pentru...

Mântuirea lui Dumnezeu – Prilej de laudă pentru întreaga lume

de Marian Ghiță Psalmul 98 Chemarea de a-L lăuda pe Domnul este chemarea supremă pentru toții cei care-L cunosc pe Dumnezeu. Această chemare reprezintă menirea noastră, ca ființe create și beneficiari ai mântuirii din partea lui Dumnezeu; ea reprezintă sursa noastră de sănătate în plan spiritual și fizic chiar; și ea ne împodobește cu toate darurile pe care Dumnezeu le-a avut în vedere pentru om, atunci când vorbim despre om ca ființă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - omul devine complet, desăvârșit prin lauda pe care el o aduce la adresa Creatorului și Mântuitorului Său. Ps. 98 este un psalm de încoronare. El proclamă pe Domnul ca Mântuitor în perspectiva revenirii Sale în toată gloria Sa. Sunt 3 chemări în acest psalm. 1.                     O chemare pentru poporul Său, Israel, la a-L...
Marian Ghita

Epafras – Un om dedicat maturizării spirituale a sfinților (partea 1)

de Ghita Marian Coloseni 1:1-8; 4:12-13; Filimon 23 Vestirea Evangheliei lui Cristos nu înseamnă doar o expunere a acesteia în câteva minute, după care să consideri că această expunere este suficientă pentru mântuirea oamenilor. Desigur, au fost situații când așa au decurs lucrurile în evanghelizare (vezi, de exemplu, evanghelizarea famenului etiopian – Fapte 8). Dar procesul evanghelizării este încheiat, conform mandatului încredințat de Domnul Însuși, abia după edificarea în cuvântul lui Dumnezeu a celor chemați prin Evanghelie (Mat. 28:19-20). Noi nu ar trebui să spunem că procesul evanghelizării s-a încheiat, odată cu expunerea Evangheliei. Evanghelizarea presupune vestirea evangheliei și procesul de ucenicizare a celor evanghelizați. Așa vedem la Domnul Isus, la apostolul Pavel (vezi Fapte 19:8-10) și așa vedem la toți oamenii lui Dumnezeu responsabili. Un exemplu demn de menționat este...

Un Mântuitor ni s-a născut

de Marian Ghiță Isaia 8:19-9:7 Una dintre profețiile remarcabile ale Scripturii sfinte, cu privire la nașterea Domnului Isus Cristos, este cea vestită de profetul Isaia, în Isaia 8:19-9:7. Trebuie să știm că această profeție a fost rostită  de profet cu aprox. 700 de ani înainte de nașterea pruncului Isus în Betleem. Isaia vorbeste aici, în acest pasaj, rămășiței evlavioase a lui Israel și este aici profeţia cu privire la venirea pe pământ a Domnului Isus Cristos și la misiunea Lui. Poate că ar fi bine să examinăm cu mare atenție profețiile din Vechiul Testament cu privire la naşterea lui Mesia, a lui Cristos Mântuitorul lumii.  Scena venirii Mântuitorului – Isaia 8:19-22 Este important să cercetăm cadrul în care este făcută profeția lui Isaia și cadrul în care...
Marian Ghita

Epafras – Un om dedicat maturizării spirituale a sfinților (partea 2)

de Ghita Marian 2. Lupta lui Epafras Despre Epafras se spune că el „totdeauna se luptă pentru voi (cei din Colos, Laodicea şi Hierapolis) în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu” (4:12). Lupta în rugăciune pentru un obiectiv aşa de extraordinar este un concept, se pare, uitat de păstorii şi slujitorii bisericii Domnului din ziua de astăzi. Am ajuns să considerăm lucrarea lui Dumnezeu ca pe o meserie care nu ne cere o mare implicare din partea noastră. Şi, de aceea, rezultatele se văd în statura spirituală, de multe ori extrem de scăzută, a sfinţilor Domnului. Cred că trebuie să ne întoarcem la acest concept prăfuit de vremuri al „luptei în rugăciune pentru cauzele mari ale lui Dumnezeu”, dacă vrem să ne bucurăm...
John Leadley Dagg

Manual de Teologie (continuare)

de John Leadley Dagg, D. D. CAPITOLUL X - SUBIECTE DIVERSE Secţiunea I – Promptitudinea ordinului bisericesc scriptural Obligaţia noastră de a observa învăţăturile pozitive ale religiei este dependentă în totalitate de voinţa Făcătorului de Legi. Asta nu înseamnă că nu sunt fără motiv, ci doar că motivul lor este deasupra descoperirii înţelepciunii umane. După ce înţelepciunea divină le-a instituit, am putea să descoperim menirea lor de a împlini scopul pentru care au fost create, astfel am putea constata că sunt necesare ordinii şi armoniei aranjamentelor lui Dumnezeu. Astfel, promptitudinea ascultării învăţăturilor pozitive ar putea fi văzută clar de discipolul inteligent al voinţei lui Dumnezeu; însă unde nu putem păşi prin văz, trebuie să păşim prin credinţă în poruncile lui Dumnezeu şi să fim încredinţaţi că, în orice caz, a-l asculta mereu pe...
Marian Ghita

Măsura omului lui Dumnezeu (ultima parte)

de Marian Ghiță 3. Un spirit lăuntric al slujirii în armonie cu scopul lui Dumnezeu Este foarte interesantă remarca pe care o face Ioan evanghelistul despre Ioan Botezătorul, o remarcă, am putea spune, neobişnuită. Ea este aceasta: „Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină” (Ioan 1:8). Remarca este neobișnuită pentru că ea de fapt repetă, desigur cu alte cuvinte, afirmația din Ioan 1:7. În v. 7 apare o afirmație, în timp ce în v. 8 apare aceeași afirmație sub formă de negație. De ce așa? Ioan folosește acest procedeu literar tocmai pentru a accentua cu putere un adevăr. Când Ioan botezătorul a fost întrebat de iudeii din Ierusalim cu privire la identitatea lui, el răspunde cum foarte puţini oameni ar răspunde, adică printr-o negaţie: „Nu...
Viorel Ardelean

Iată-mă! (continuare)

de Ardelean Viorel 5). LEGĂMINTE DIVINE. Este necesar a aborda și acest subiect pentru că Isus Hristos este Persoana în care se adună aceste legăminte divine și El este o împlinire a lor. Cuvintele folosite în Biblie sunt legământ ori alianță, în ebraică berit, iar în greacă diateche, în traducerea din LXX, iar cuvântul în Noul Testament cuvântul are înțelesul de testament. Legământ înseamnă în termenii de azi contractul dintre doi parteneri, incluzând și clauzele de rigoare. Mai există și alte cuvinte asociați legământului ca ”aheb, „a iubi", hesed, „dragoste prin legământ" sau „solidaritate prin legământ", toba, „bunătate" sau „prietenie", salom, „pace prin legământ" sau „prosperitate prin legământ", şi yada’, „a sluji cu credincioşie în conformitate cu legământul”. De asemenea cuvintele sunt asociate cu terminologia tratatelor din timpul acela din...

Cristologie și Mariologie – O critică evanghelică (ultima parte)

de Ardelean Viorel 4) UN RĂSPUNS EVANGHELIC a. CRISTOLOGIE În primul rând Biblia afirmă că Isus Cristos a fost Dumnezeu întrupat. El şi-a asumat prerogativele lui Dumnezeu în Evanghelia după Ioan 10:30 „Eu şi Tatăl una Suntem.” El va trimite îngerii Săi, de asemenea îşi arogă puterea de a ierta păcatele (Marcu 2:5), fiind acuzat de contemporanii săi că huleşte. Isus Hristos vorbeşte despre judecata lumii în Matei 25 : 31-46, în care El va sta pe tron şi va judeca această lume. De asemenea Fiul omului este Domn şi al Sabatului (Marcu 2:27-28). Acest lucru ne duce cu gândul la Vechiul Legământ, înlocuit de Legământul cel Nou afirmat în cartea Evrei (capitolele 7-9) iar istoria a confirmat acest lucru. Isus vorbeşte despre preexistenţa Sa (Ion 8:58), făcând afirmaţia că „Adevărat, adevărat,...

Manual de teologie (ultima parte)

de John Leadley Dagg, D. D. CONCLUZIE DATORIA BAPTIȘTILOR Ordinul bisericesc pe care acest tratat pretinde a-l extrage din Sfintele Scripturi nu se bazează pe autoritatea omenească. Secta care îl păstrează nu are o figură impozantă pe paginile istoriei ecleziastice și nu are un rang între denominațiile creștine, pentru a-i recomanda particularitățile acceptării generale a omenirii. Când Evanghelia a fost introdusă lumii pentru prima oară, doar puțini dintre cei înțelepți, puternici și nobili au sărit în apărarea ei. Dumnezeu s-a mulțumit cu cei slabi ai lumii, pentru a-i pune în dificultate pe cei puternici, deoarece nici o carne nu trebuie să se slăvească în prezența Sa. Evanghelia nu este un sistem al divizării umane și credința adevărată o primește ca pe înțelepciunea lui Dumnezeu, oricât de slabe sunt instrumentele promulgării ei. Adevăratul...