Antropologie:

UCENICUL }N ASEM{NAREA DOMNULUI ISUS

Benjamin Cocar


Introducere

Ucenicul nu este mai presus de ]nv[\[torul lui, dar orice ucenic des[v`r=it va fi ca ]nv[\[torul lui, Luca 6:40.

Sunt peste treizeci de ani dec`nd fratele pastor Liviu Olah predica la Tim=oara “num[ru’ unu...” Atunci am auzit chemarea Domnului Isus la poc[in\[, atunci mi-au sunat ]n inim[ cuvintele pe care fratele p[stor Livu Olah le cita din Romani 2:4...”nu vezi c[ bun[tatea Lui Dumnezeu te ]ndeamn[ la poc[in\[?” }n inima mea au ars aceste cuvinte =i de=i nu am ]n\eles =i nu cred c[ acum ]n\eleg mai mult, bun[tatea Lui Dumnezeu a devenit agentul prin care m-am ]ntors la El, sau mai bine zis, El m-a adus ]n Familia Lui. P`n[ atunci ca =i copil m[ temeam de Dumnezeu, ]mi era team[ c`nd f[ceam r[ul =i =tiam c[ voi fi pedepsit, dar acum bun[tatea Lui m[ ]ndemna la poc[in\[. NU m`nia Lui, nu dreptatea Lui ci bun[tatea Lui Dumnezeu!
De atunci =i p`n[ acum am ]ncercat s[ ]n\eleg ce este un ucenic, ce este un adev[rat ucenic. Am auzit c[ trebuie s[ m[ dezbrac de mine, s[ iau crucea ]n fiecare zi. Am auzit de “pre\ul” uceniciei,” de “riscurile,” de “aventurile” ucenicului. Am citit multe c[r\i despre ucenici =i ucenicie, am ascultat multe casete =i mul\i predicatori =i profesori vorbind despre acest subiect =i chiar am predicat =i predat cursuri de ucenicie =i ucenicizare, dar de=i ]n mintea mea se contura ceva, nu a fost clar ce este un ucenic. De c`\iva ani ]ns[ am ajuns la o ]n\legere mai profund[ cred eu a ceea ce este un ucenic, de aceea ]ncerc s[ a=tern ]n aceast[ carte ceea ce cred eu c[ trebuie s[ fie un ucenic. }n\elegerea nu este extrem de profund[, sunt ]nc[ ]n c[utare =i nu cred c[ am r[spunsul la cea ce este un ucenic, dar doresc ca din c[utarea mea s[ beneficieze cei care ca =i mine doresc s[ fie ca Domnul Isus.

Porunca Cea Mare, Marea }ns[rcinare din Matei 28:18-20,ne arat[ programul Domnului Isus de a face ucenici, dar cred c[ ]n dou[ mii de ani de f[cut ucenici, mul\i foarte mul\i din cei ce-au pretins c[ sunt ucenici nu au fost, iar cei care au fost nu au =tiu s[ fac[ pe al\ii, dar trebuie s[ “se nasc[ sau se fac[“ ucenicii? Pe de o parte ni se spune c[ ucenici se fac nu se nasc, iar pe de alt[ parte se pare c[ invers ar ar[ta mai bine.
Domnul Isus nu a r[mas ]n lume dar ne-a trimis Duhul Sf`nt s[ fie cu noi. Nu a r[mas El, dar a dat ucenicilor Lui porunca s[ fac[ “ucenici din toate neamurile.” }n acest context, Domnul Isus spune ucenicilor s[ avanseze programul Lui, agenda }mp[r[\iei Lui =i arat[ metoda prin care se ]ncepe ucenicizarea. De=i botezul este esen\ial, noi nu credem c[ botezul face pe cineva ucenic...dar este o treapt[, o treapt[ ini\ial[, o demonstrare public[ c[ vrem s[ fim cu El.
}nv[\area este a doua parte a ceea ce Domnul Isus a spus. }nv[\a\i-i s[ p[zeasc[ tot...acest lucru este luat de Ioan =i ]n
1 Ioan 5:2 spune c[ a p[zi poruncile ]nseamn[ a-L iubi pe Dumnezeu. Ucenic este cineva care prime=te m`ntuirea ]n dar =i apoi uimit de acest dar, uimit de dragostea Lui Dumnezeu care l-a iertat =i l-a ]nfiat, dore=te s[ fie ca Domnul Isus.

Biblia folose=te cuv`ntul “cre=tin” doar de trei ori,” iar cuv`ntul “ucenic” de sute de ori. Cu toate acestea ne place mai mult s[ vorbim despre cre=tini =i cre=tinism dec`t despre a fi ucenic. Ceva reac\ioneaz[ ]n noi c`nd auzim despre ucenicizare, a deveni ucenicul Lui Isus, parc[ ne-am ]nrola la oaste =i am intra ]ntr-un regiment care ne-ar constr`nge la a face lucruri care nu ne plac.

Cre=tinismul nu cre=te cum ar trebui s[ creasc[ ]n aceste vremuri, nu cred c[ din alte motive ci din cauz[ c[ mul\i nu devin ucenici. Credem c[ Isus a murit pentru noi =i ne bucur[m de harul Lui, dar a fi ucenic e a r[m`ne ]n El, a aduce mult[ road[.

Domnul Isus a spus c[ orice ucenic destoinic, des[v`r=it va deveni ca }nv[\[torul. Acesta este scopul vie\ii mele =i rug[ciunea mea zilnic[ s[ devin tot mai mult asemenea Lui.

Sunt mult modele pe care le po\i urma dar unul singur conteaz[, =i acest model este Domnul Isus. }n Ioan 5:19 El a spus c[ Fiul face ]ntocmai ce vede pe Tat[l, iar noi copiii Lui Dumnezeu nu a trebui s[ facem la fel? Vrem s[ nu fim ca El? Suntem con=tine\i c[ suntem crea\i dup[ chipul =i asem[narea Lui, =i de=i p[catul a dsitrus mult aceast[ imagine, prin na=terea din nou El ne-a restaurat, ne-a redat chipul Lui Dumnezeu ]n noi.


Riscul este ca mul\i dintre cei ce se boteaz[ s[ fie doar cre=tini de form[ c[rora vorba despre ucenicizare nu le place ci doresc s[ aibe doar o “poli\[ de asigurare” ]n caz c[ se ]nt`mpl[ ceva, dar nu vor s[ mearg[ pe urmele M`ntuitorului, ale Domnului Isus.

E trist acest adev[r, dar foarte mul\i vin la El doar pentru a primi binecuv`nt[rile Lui (de orice natur[ ar fie ele), =i nu g[sesc pl[cere ]n a fi ca El. Cinvea spunea c[ ne palce s[ intr[m ]n magazinul Lui Dumnezeu =i s[ luat tot ce are El pe rafturi...casier nu este ]nseamn[ c[ totul e gratis. Lu[m c`t mai mult =i rar de tot mergem ]n spatele magazinului la biroul proprietarului s[ st[m de vorb[ cu El, s[-I mul\umim pentru tot ce El ne d[ ]n dar, s[ devenim apropia\ii Lui, s[ ne cuno=tem, =i s[ ]nv[\[m de la El. Nu avem timp, alerg[m dup[ binecuv`nt[ri =i plec[m mai departe la ceea ce nou[ ni se pare important...

CAPITOLUL 1 Ucenici=i ucenicizare

Ucenicia nu este un lucru op\ional. Nu po\i fi cre=tin care s[ prime=ti de la Domnul Isus m`ntuirea, dar nu vrei s[ meargi pe urmele Lui. Acest lucru este imposibil, este ]mpotriva oric[rei ra\iuni. Cei ce nu vor s[ fie ucenici, nu cunosc m`ntuirea, nu cunosc justificarea prin credin\[ care te declar[ f[r[ p[cat ]naintea Lui Dumnezeu.
Cel ce din moarte a fost adus la via\[, acel ce-a gustat ce bun este Domnul va fi consumat de pasiunea de a fi ca }nv[\[torul Lui!

Ce este un ucenic? Un urma= al Domnului Isus care ]nva\[ s[ tr[iasc[ via\a nou[ ce a primit-o de la El.
Cu toate acestea sunt mul\i care se numesc cre=tini dar nu sunt ucenicii Lui. Este o anomalie s[ afirm[m acest adev[r dar ]n realitate sunt mul\i care se numesc cre=tini dar nici ]n clin nici ]n m`nec[ nu au de-a face cu ucenicia. P[rerea mea este c[ nu sunt cre=tini ci se am[gesc ace=ti ne-ucenici. }nsu=i Domnul Isus a spus c[ “mul\i vor zice]n ziua aceea...” Ce trist va fi s[ ]=i dea seama atunci c[ ei nu au fost pe calea Domnului, c[ ai avut o religie fals[, c[ au avut doar o form[ de evlavie dar f[r[ puterea Lui Dumnezeu care transform[ nu doar aduce o oarecare ]mbun[t[\ire vie\ii.

Dar s[ lu[m lucrurile de la ]nceput. }nainte de a ]ncepe procesul de ucenicie, trebuie s[ fim siguri de cel mai important lucru, suntem sau nu m`ntui\i? F[r[ umbr[ de ]ndoial[, cu deplin[ ]ncredere =i siguran\[ putem spune ]n orice ]mprejurare, suntem m`ntui\i!?
1. Cine vrea s[ fie ucenic trebuie s[ fie m`ntuit
Omenirea este condamnat (Rom. 5:23) i are nevoie de m`ntuire din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu a pregtit m`ntuire prin Isus Hristos (Ioan 14:6). M`ntuirea este un dar de la Dumnezeu (Rom. 6:23) i nu poate fi meritat prin nici o virtute sau lucrare omeneasc (Tit. 3:5).

M`ntuirea se primete prin credin personal i încredere în Isus Hristos Domnul (Fapte. 16:31; Efes 2:8-9) pe baza s`ngelui vrsat ca singura jertf pentru pcat (Efes. 1:7; Evrei 9:22-26).

Duhul Sf`nt aplic Cuvîntul lui Dumnezeu inimii omului pentru a aduce convingere de pcat (Ioan 15:26; 16:7-11), i m`ntuirea credinciosului (Tit. 3:5; 1 Pet. 1:23). M`ntuirea este sigur i venic în Hristos, deoarece m`ntuirea este de la Dumnezeu (Rom. 8:35-39; Ioan 10:27-29; Fil. 1:6).

În m`ntuire se cuprind: Alegerea -- alegerea suveran pe care o face Dumnezeu unor indivizi pentru m`ntuirea în Hristos cu toate bunecuvintrile ce decurg din ea, fr vre-un merit din partea cuiva (Efes. 1:4; 1 Tes. 1:4); Chemarea -- operaia direct a lui Dumnezeu prin Duhul Sf`nt, care aduce pe pctos la m`ntuire (Rom. 8:30); Regenerarea -- druirea vieii spirituale acelor care sunt mori spiritual (Efes. 2:1; Tit. 3:5); Pocina -- o schimbare a minii, sentimentelor i scopul fa de Dumnezeu, pcat, i sine (Fapte. 20:21; Evrei 6:1); Credina -- cunoaterea, primirea i încrederea fr rezerve în rscumprarea realizat de Isus, i descoperit în Scriptur (Evrei 11:6); Justificarea -- actul juridic prin care Dumnezeu declar pe pctos ca fiind neprihnit i îl trateaz ca atare (Rom. 5:1); Înfierea -- plasarea juridic a credinciosului în poziia de Fiu al Lui Dumnezeu i revrsarea tuturor drepturilor i privilegiilor ce decurg din aceast plasare (Gal. 3:26; Efes. 1:5); Sfinirea -- lucrarea Duhului Sf`nt, prin care El pune de-o parte oameni pentru El; continua operaie a Duhului Sf`nt, prin care dispoziia sf`nt care a fost druit în clipa regenerrii este meniunut i amplificat (2 Cor. 3:18); Pstrarea sfinilor în har -- Perseverena -- pstrarea de ctre Dumnezeu a tuturor celor credincioi, determin`ndu-i s persevereze în har p`n în ziua aceea (1 Ioan 3:9; Iuda 24). Noi credem în oferta universal a Evangheliei i nu credem c suveranitatea Lui Dumnezeu se contrazice cu obligaia de a evangheliza sau ce responsabilitatea omului de a rspunde Evangheliei (Romani 10:13). Aceste componente ale m`ntuirii se petrec ]n via\a celui ce se poc[ie=te ]n mod instantaneu, f[r[ c[ acel individ s[-=i dea seama. E lucrarea tainic[ a Duhului Sf`nt ]n inima celui ce se poc[ie=te, crede ]m Jertfa Domnului Isus.
Domnul Isus a spus c[ a face ucenici ]ncepe prin a boteza pe cei cred. Credin\a din inim[ duce la m`ntuire. Harul m`ntuirii e darul Lui Dumnezeu, Efes. 2:8-9. M`ntuirea nu se cump[r[, nu se mo=tene=te de la p[rin\i, ci se prime=te ]n dar de la Dumnezeu. Ucenicul lui Cristos este un copil al Lui Dumnezeu, m`ntuit prin credin\[, prin har, pecetluit cu Duhul Sf`nt s[ fie al Lui pentru veci de veci, Efeseni 1:13-14.
Nu poate fi vorba de ucenicizare f[r[ m`ntuire. Nu pot fi instrui\i militarii care nu sunt ]nscri=i la armat[, =i nici nu se antreneaz[ sportivii care nu fac parte din echip[.
A fi m`ntuit ]nseamn[ a avea via\[, a fi n[scut din Dumnezeu, n[scut din nou, a fi o crea\ie nou[, 2 Cor 5:17.
Prin Duhul Sf`nt, via\a veche a murit, iar credinciosul are via\a nou[ ]n Cristos.

Sunt mul\i oameni care neag[ posibilitatea cunoa=terii cu certitudine c[ suntem m`ntui\i, “Dumnezeu =tie” spun ei, evit`nd responsabilitatea unui r[spuns categoric.
Credincio=ii Noului Testament aveau certitudinea m`ntuirii =i cred c[ Biblia este foarte clar[ ]n aceast[ privin\[.

Cum pot fi sigur c[ sunt m`ntuit?
A. Cristos a intrat ]n inima mea.
Apocalipsa 3:20- La chemarea Lui, am r[spuns, El a intrat ]n via\a mea. Acest lucru este sigur deoarece El spune c[ cine-i deschide va avea pe Isus via\a lui.
Romani 5:8-C`nd ]nc[ eram p[c[tos, Domnul Isus a murit pentru mine. Doar a=a a fost posibil ca El s[ m[ fac[ copil al Lui Dumenzeu. 2 Cor 5:17-20–Fiind in Cristos, Cristos tr[ind ]n mine, sunt o creatur[ nou[, =i toate acestea sunt de la Dumnezeu, m`ntuirea este darul Lui, transformarea este lucrarea Lui.
Romani 8:29-30-Intrarea Lui ]n via\a mea s-a datorat faptului c[ mult ]nainte de a fi lumea Dumnezeu m-a ales s[ fiu al Lui, Ioan 3:16, Fapte 16:30-31, Romani 10:17, Ioan 1:12. El ne cheam[ la El, iar cel ales aude =i r[spunde! El ne d[ posbilitatea de a r[spunde chem[rii Lui, de a crede ]n El, de a deschide inima =i a ne poc[i. Alegerea Lui a determinat ca eu s[ pot deschide inima, =i tot alegerea ]mi garanteaz[ c[ ceea ce El a ]nceput ]n via\a mea va duce la des[v`r=ire. Nici o for\[ ostil[ nu va putea s[ m[ separe de dragostea Lui Dumnezeu demonstrat[ ]n Cristos Domnul. Efeseni 1:4–}n Cristos am fost ale=i s[ slujim de laud[ harului S[u.
Dumnezeu are ini\iativa! M`ntuirea a ]nceput de la El. C`nd noi eram mor\i, Efes 2:1, El ne-a iubit =i din moarte ne-a adus la via\[, Efes 2:8-9.

B. Am devenit o creatur[ nou[, Ioan 3:1-8; 2 Cor 5:17
Na=terea din nou[ este opera\ia divin[ prin care cel necredincios este adus ]n familia Lui Dumnezeu.
Cuv`ntul predicat, lucrarea tainic[ a Duhului Sf`nt ne plaseaz[ ca fiin\e noi ]n Cristos, Psalm 51:10, Ezechiel 36:26, 27, Fapte 1:8, 2 Cor 3:18; 4:6-7, Gal. 2:20; 6:15, Efeseni 2:4-6, 10, 2 Tim 1:7
Tot ce a fost vechi s-a dus. Din moartea ]n care z[ceam, Isus ne-a adus la via\[ f[pturi noi. El nu a adus la via\[ fiin\a noastr[ biologic[, ci cea spiritual[. Nu poate fi vorba de o fiin\[ spiritual[ veche. Aceea era moart[, iar aducerea la via\[ ]nseamn[ o creatur[ nou[ de alt[ natur[.


C. P[catele din trecut, prezent =i viitor mi-au fost iertate, Ps. 32:5; 103; 3, 12, Isaia 1:18; 38:17; 43:25; 53:6, Ieremia 33:8, Matei 26:28, Fapte 10:43; 26:17-18, Efeseni 1:6-7; 4:32, Coloseni 2:13-14, Evrei 8:12; 10:16-17, 1 Ioan 1:9; 2:12, Apocalipsa 1:5. Tot ceea ce am comis =i omis, toate p[catele care le-am f[cut, le fac =i le voi face, au fost iertate ]n s`ngele Domnului Isus. Aceasta este justificarea. Dumnezeu ne consider[ ca =i cum nu am fi p[c[tuit vre-o dat[. C`nd El ne-a considerat justifica\i El ne d[ o nou[ cur[\ie, o nou[ puritate care ne \ine cura\i ]n orice situa\ie am fi noi ]n via\a de zi cu zi.

D. Eu am intrat ]ntr-o rela\ie complet nou[, cu Dumnezeu, cu credincio=ii, cu lumea, Ioan 1:12
Romani 5:6-8; 8:15-17, Efeseni 2:17. Sunt copilul Lui Dumnezeu, am privelegii =i responsabilit[\i.
Privilegiile sunt uria=e. Biblia cuprinde parte din aceste privilegii, dar mare parte intr[ ]n categoria “nici pe jum[tate nu mi s-a spus” cea ce a=teapt[ pe copiii Lui Dumnezeu, 1 Cor 2:9; 1 Ioan 3:1-3.
Sunt frate cu to\i copiii Lui Dumnezeu, un mare privilegiu dar =i multe responsabilit[\i. }n aceast[ rela\ie va trebui s[ fiu atent cu fratele meu, s[ ]i port de grij[, s[-l ajut, s[-l sf[tuiesc, s[ doresc ]naintarea lui, =i s[ am curajul s[-l pun pe el ]naintea mea.
Sunt ]n lume dar nu din lume. Sare =i lumin[, dar total separat de principiile lumii. Era mult mai u=or dac[ El ne-a fi luat ]n cer imediat dup[ na=terea din nou, dar Domnul Isus ne-a l[sat pe p[m`nt pentru a-I fi reprezentan\ii Lui. Cine ne vede pe noi trebuie s[-l vad[ pe Domnul Isus. Chemarea e prea ]nalt[? El tr[ie=te ]n noi, noi nu mai tr[im...cine va fi vizibil?

E. Nimic nu m[ mai desparte de Dumnezeu, Matei 19:29, Ioan 3:16, 36; 5:24; 6:40, 47; 10:28; 17:2-3 Romani 8:31-39.


2. Cel ce vrea s[ fie ucenic are jugul Lui Cristos
Cel m`ntuit a luat asupra lui jugul Lui Cristos. Acest lucru nu este doar a te apropia prin credin\[ de Dumnezeu, ci mult mai mult. A lua jugul Lui ]nseamn[ a te identifica cu idealurile Lui, cu direc\ia Lui, cu tempoul lui. Unde merge El, merge =i ucenicul. C`nd se opre=te El se opre=te ucenicul. Vie\ile celor doi sunt contopite ]n a=a fel ]nc`t ucenicul spune c[ tr[ie=te, dar de fapt Cristos tr[ie=te ]n El, Galateni 2:20. Botezul ]n Numele Lui ]nseman[ a fi una cu El, cu ]mp[r[\ia, cu programul Lui.
Agenda Domnului Isus devine agenda ucenicului. Ucenicul nu mai tr[ie=te pentru sine ci pentru Domnul Isus.
Cu jugul Lui Cristos pe umeri vei putea fi sigur c[ via\a ta are direc\ie, scop, sens. Cristos nu va merge niciodat[ ]n gol. El te va conduce la p[=uni verzi =i ape de odihn[, te va conduce s[ umbli ]n faptele bune preg[tite de Tat[l ]nainte de a fi lumea.
Nu trebuie nici o sfor\are pentru a face fapte bune, El te-a m`ntuit f[r[ nici o fapt[ bun[, ci via\a ta va fi o umblare natural[ ]n unitate =i p[rt[=ie cu El. El nu va umbla ]n nici un p[cat, a=a c[ fiind cu El, ]n El, cu acela=i jug, El te va \ine departe de p[cat!
A avea jugul Lui Cristos este a avea o nou[ identitate, o contopire a=a de prfund[ cu El, ]nc`t ceea ce spune Apostolul Pavel c[ “via\a voastr[ este ascuns[ cu Cristos ]n Dumnezeu,” devine o realitate zilnic[ (Colos 3:3).
3. Adev[ratul ucenic vrea s[ ]nve\e
Via\a nou[ ]n Cristos are dimensiuni noi ce trebuie ]nv[\ate. }n copil[rie ]n[v\[m de la p[rin\i, pedagogi, profesori, perceptele vie\ii de fiecare zi. }n via\a de credin\[, ]n umblarea cu Dumnezeu, ucenicul este gata s[ ]nve\e de la El. El a umblat pe acest p[m`nt, a tr[it ]n trup ca noi =i =tie toate situa\iile prin care cineva poate trece. El este Dumnezeu =i se ofer[ nou[ s[ “]nv[\[m de la El.”
Matei 28:19-20 ne spune c[ nu avem de ales. Porunca Lui este, “Face\i ucenici!” Biserica nu va supravie\ui ca =i entitate spiritual[ dac[ nu va face ucenici. Poate continua ca =i club religios, dar nu ca Mireasa Domnului Isus.
Matei 11:28-29 ne d[ solu\ia de la cine s[ ]nv[\[m, “}nv[\a\i de la Mine!”

La sf`r=itul Predicii de pe Munte, cei ce l-au ascultat pe Domnul Isus au spus c[ El ]i ]nv[\a ca Unul care avea autoritate! Ar fi absurd s[ nu ]nv[\[m de la El. Ucenicul des[v`r=it va fi ca }nv[\[torul lui, deci ]nv[\[m de la El! S[ nu vrei s[ ]nve\i demosntreaz] nimic altceva dec`t c[ m`ntuirea nu a avut loc, jugul Lui Cristos nu este real.

Luca 14:27 pune ]naintea noastr[ scopul uceniciz[rii, “s[ fim ca El.” Domnul Isus a venit ]n lume s[ duc[ “mul\i fii la slav[,” (Evrei 2:10), s-a ]ntrupat ]n chip de om ca s[ ne poat[ face pe noi “p[rta=i naturii dumnezeie=ti,” (2 Petru 1:4). Ioan scrie ]n 1 Ioan 3:2 c[ “atunci c`nd ]l vom vedea “vom fi ca El!”

}n Ioan 21:15-17 vedem prima condi\ie de a deveni ucenicul Domnului Isus: iubind pe Dumnezeu mai mult dec`t orice altceva. Cine nu poate r[spunde afirmativ la ]ntrebarea “m[ iube=ti mai mult dec`t ace=tia?” nu poate fi ucenicul Lui. El este comoar[ ascuns[, diamantul de mare pre\. Pentru a fi ucenicul Lui trebuie s[ “vindem tot ce avem,” s[ l[s[m totul =i s[-L umrm[m pe El.

Cei ce-L iubesc ]n a=a fel trebuie s[ “r[m`n[ ]n Cuv`ntul Lui,” Ioan 8:31. Aceat[ a dou[ condi\ie este absolut necesar[ ]n procesul de ucenicizare. Nu po\i deveni ca El dac[ nu r[m`i ]n Cuv`ntul Lui, ]n profunda studiere, meditare =i aplicare a Cuv`ntului Lui ]n via\a de zi cu zi, dar nu ca o povar[ sau ca o datorie, ci ca o pl[care ca prin Cuv`nt s[-L cuno=ti to mai mult pe El!

Cel m`ntuit, cel care este sigur de acest lucru nu poate altfel dec`t s[ ia jugul Lui Cristos, s[ se asocieze cu El, =i zilnic s[ ]nve\e de la El. Toate ]ncerc[rile firii de a-l trage ]ntr-o parte =i alta vor fi contracarate de leg[tura dintre el =i Domnul Isus. Acest cre=tin dore=te s[ fie ca }nv[\[torul Lui.
Cum a fost }nv[\[torul?
Pu\in =tim despre Domnul Isus ]nainte de a-=i ]ncepe activitatea public[. +tim c[ s-a n[scut miraculos, =tim c[ Dumnezeu l-a ocrotit miraculos, =tim c[ a crescut =i a fost pl[cut Lui Dumnezeu =i oamenilor.
Cel venit din cer, Fiul Lui Dumnezeu a ]nceput activitatea Sa public[ prin botez. F[r[ a discuta de ce s-a botezat El, observ[m c[ primul lucru poruncit de El ]n a face ucenici este de a-i boteza.

O persoan[ crede ]n Domnul Isus, Domnul Isus a intrat ]n via\a acelei persoane, via\a se schimb[, este o f[ptur[ nou[, devine copilul Lui Dumnezeu. Acest[ nou[ crea\ie ]ncepe via\a de credin\[, via\a ]n familia Lui Dumnezeu prin a asculta porunca Domnului Isus s[ se boteze. Botezul pentru cel credincios este actul de m[rturie public[ a ceea ce s-a petrecut ]n via\a spiritual[ a acelei persoane, moarte =i ]nviere cu Isus Cristos.

Nu exist[ via\[ de ucenicie, via\[ de ascultare de Dumnezeu f[r[ a te identifica cu Isus prin botez, f[r[ a te ]nscrie ]n =coala Lui Isus. Via\a de credin\[ este o via\[ de ascultare permanent[ de voia Lui Dumnezeu, a=a c[ primul act de ascultare este botezul ]n ap[.

Botezul nu m`ntuie dar este esen\ial ]n procesul de m`ntuire. Dup[ cum biletul de avion nu te duce, dar este esen\ial pentru a c[l[tori cu avionul, botezul nu are puteri miraculoase, dar este simbolul unei transform[ri miraculoase. Botezul se adminstreaz[ celor ce cred ]n Domnul Isus, celor care doresc ca via\a lor s[ fie tr[it[ pentru Dumnezeu.

}n timpul botezului Domnului Isus, Tat[l a confirmat c[ Cel ce s-a botezt este Fiul Lui, iar Duhul Sf`nt a corbor`t peste Isus ]n forma unui porumbel. Sf`nta Treime a fost prezent[ la aceste act unic ]n istoria universului, Fiul Lui Dumnezeu pleac[ spre cruce s[ aduc[ m`ntuire pentru omul care nu avea nici o =ans[ s[ scape din ]nchisoare ]n care a fost ]nchis.
A fost Domnul Isus “botezat cu Duhul Sf`nt?” A fost necesar un a=a botez?
Ce este botezul cu Duhul Sf`nt? }n nici un caz nu este experimental ci mai mult ca sigur este un act juridic prin care Duhul Sf`nt plaseaz[ pe cel credincios ]n Trupul Domnului Isus, Biserica, f[c`ndu-l astfel una cu Domnul =i cu ceilal\i credincio=i,
1 Cor 12:13. Ucenicul Domnului Isus este cel ce crede, se boteaz[, urmeaz[ ]n totul pe Domnul Isus. Domnul Isus a primit confirmarea Tat[lui =i prezen\a Duhului Sf`nt, dar El nu a fost botezat cu Duhul Sf`nt ]n sensul botezului celui credincios. Imediat dup[ botez, Domnul Isus a plecat ]n pustie dus de Duhul pentru a fi ispitit. Interesant este faptul c[ lucrarea Lui nu ]ncepe cu minuni =i semne ci cu zile lungi de post =i rug[ciune, zile de ispitire serioas[. Are acest lucru correspondent ]n via\a ucenicilor?


Cel m`ntuit este botezat de Duhul Sf`nt, este parte din Biseric[, p[catele i-au fost iertate, are siguran\a vie\ii ve=nice, dar este copila=. Indiferent ce v`rst[ are, ]n via\a spiritual[ este doar un mic copila= care are nevoie de dragoste, ]ngrijire, ocrotire. Procesul cre=terii este anevoios, uneori lung, foarte lung, alteori mai scurt, dar este un proces nu o lucrare instantanee ce se petrece ]n momentul m`ntuirii.


CAPITOLUL 2 CRE+TEREA UCENICULUI

Ioan 17:3; 2 Petru 3:18

Ucenicul m`ntuit =i convins de aceasta va dori s[ creasc[ mereu ]n asem[narea Domnului Isus, =i de fapt acest instinct este pus de Duhul Sf`nt ]n noi =i nu putem altfel dec`t s[ cre=tem.

Trepte ]n cre=terea spiritual[ a ucenicului:
1. Copila=--Copila=ul are nevoie de protec\ie, dragoste, ]ngrijire din partea p[rin\ilor spirituali. Cuno=tin\e copila=ului sunt generale. El =tie c[ apar\ine Familiei Lui Dumnezeu! Ca =i copila= trebuie s[ ]nve\i totul. Via\a spiritual[ este total diferit[ de via\a tr[it[ ]n trup. Copila=ul spiritual trebuie ]nv[\at absolut totul, =i ajutat ]n a se obi=nui cu “laptele duhovnicesc,” pentru a-l dori =i a-l cere mereu. }n total[ dependen\[ de Dumnezeu, copilul sau adultul trebuie s[ ]nve\e s[ cear[ hran[ =i apoi s[ o ia cu bucurie.
2. Copil-- Copilul are nevoie de c[l[uzire sigur[ =i consistent[. Disciplina, responsabilitatea, mersul la =coal[ devine norma.
Am f[cut un pas ]nainte. Dependen\a total[ de al\ii se transfer[ u=or spre ucenic. Dependen\a de Dumnezeu continu[ =i va continua ve=nic, dar dependen\a de p[rin\i spirituali va sc[dea. Trebuie singur s[ cerceteze tainele Cuv`ntului, la ]nceput lucrurile de baz[, ]ncep[toare, =i s[ fie sigur c[ ]nva\[ responsabilitatea personal[. Copiii au mult[ nevoie de
supraveghere =i ]ndemnare, chiar corectare, dar vor fi multe lucruri care le inva\[ s[ le fac[ f[r[ ajutor.


3. Adolescent--Adolescentul are t[rie, preia tot mai multe responsabilit[\i, =i ]ncepe s[ adune experien\[. Problemelesimple ale ]nceputurilor se complic[, responsabilit[\ile cresc, ]ncepe ]nv[\area prin experinen\[. De=i ]nc[ dependent de cei din jur, adolescen\ii spirituali dovedesc t[ria de a rezolva probleme singur, =i ]nva\[ din gre=eli. Nici aici nu dispare supravegherea, =i la acest nivel e nevoie de corectare, ]ndrumare, dar mult mai multe sunt lucrurile pe care ucenicul le face f[r[ supravehgere, se deprinde a citi singur, a se ruga sistematic, a iubi tot mai mult compania sfin\ilor.

4. Adult--Adultul are nevoie de auto-disciplinare, posibilitatea de a furniza conducere, discern[m`nt, protec\ie, c[l[uzire, model de experien\[, 1 Ioan 2:1-29.
Ajungerea la maturitate spiritual[ este un proces lung =i anevoios, dar nu imposibil. Mul\i devin ]n timp record maturi ]n Cristos, foarte disciplina\i ]n via\a spiritual[, discern lucrurile cu u=urin\[, conduc pe al\ii, protejeaz[ copila=ii, copiii =i adolescen\ii ]n cre=terea lor, c[l[uzindu-i prin sfat =i mai mult d`ndu-se exemplu pe sine. Al\ii cresc mai anevoios, dar at`t timp c`t este cre=tere este speran\[. C`nd cre=terea se opre=te trebuie imediat g[sit cauza din care s-a oprit =i imediat ]nl[turat[. Dac[ este p[cat (=i ]n general este!), p[catul trebuie m[rturisit Domnului =i celor carora li s-a gre=it.

}n acest proces de cre=tere, ucenicul va dori:

1. FAC{ TOT CE ISUS A PORUNCIT! Matei 28:19-20
De=i pare nerealist pentru mul\i, Domnul Isus nu a spus s[ p[zim c`t putem din ceea ce El ne-a poruncit! Deja ne-a, convins c[ nu e nimeni ca El, c[ El are toat[ autoritatea! El are dreptul s[ pretind[ ce pretinde. El este cel mai mare =i cel mai bun! Noi ]l avem pe El ]n noi. El ne face credincio=i Lui Dumnezeu, 1 Petru 1:21.
Ucenicul poate face tot ce Domnului Isus pentru c[:

2. DUHUL SF~NT ESTE }N VIA|A UCENICULUI

Ce rol are Duhul Sf`nt ]n acest proces de cre=tere? Cel mai important rol ]l are El. El ne-a plasat ]n Trupul Lui Crisots, =i tot El trebuie s[ conduc[ via\a celui credincios.

Dac[ botezul cu Duhul sf`nt nu este experimental, umplerea cu Duhul Sf`nt este foarte experimental[. }n acest proces, credinciosul renun\[ la a-=i mai conduce via\a, =i toat[ conducerea o las[ ]n grija Sf`ntului Duh. Cu c`t mai mult las[ pe Duhul Sf`nt ]n control, cu at`t mai plenar[ est via\a de credin\[.
Copilul mic nu poate face prea mult dec` s[ se lase total ]n grija p[rin\ilor. Dac[ p[rin\ii =tiu s[-l creasc[, copila=ul acela va ]n\elege ce rost =i care este rolul p[rin\ilor. El va cauta s[ urmeze procesul natural de cre=tere st`nd sub ocrotirea p[rin\ilor chiar dac[ a trecut de copil[rie =i tinere\e.
Duhul Sf`nt face cel pu\in =apte lucr[ri ]n via\a credincio=ilor:
1. Ne ]nva\[ =i ne aduce aminte de tot ce El ne-a spus, Cuvintele Lui =i programul Lui. Ce-a f[cut El, de ce-a venit din cer =i ce-a realizat El pentru noi, Ioan 14:26. }ndurat Sf[tuitor, El ne ]nva\[ zi de zi cum s[ umbl[m c[l[uzi\i de El. }n inspira\ia Bibliei El a adus aminte evangheli=tilor cuvintele Domnului Isus, iar ast[zi El le face vii =i arz[toare ]n inimile noastre.

2. Prosl[ve=te pe Domnul Isus lu`nd din ce este a Lui =i ne d[ nou[, Ioan 16:14. Duhul Sf`nt va lua din ce este a Domnului Isus =i ne descoper[ nou[, lucr[rile Lui ne sunt descoperite nou[, iar noi umbl[m ]n ele. Aceast[ slujb[ a Duhului Sf`nt este de a-L glorifica pe Domnul Isus, nu s[ se fac[ pe El proeminent ci s[ m[reasc[ pe Domnul Isus. Duhul interpreteaz[ =i aplic[ caracterul =i ]nv[\[turile Domnului Isus ]n via\a ucenicilor, f[c`ndu-L pe El central ]n via\a =i g`ndirea lor. A=a Dumnezeu devine o realitate vie ]n via\a noastr[.

3. Ne aduce dragostea Lui Dumnezeu ]n inimile noastre, Romani 5:5. Pavel spune c[ dragostea Lui Dumnezeu a fost turnat[ ]n inimile noastre, din oceanul infinit al Lui Dumnezeu, Duhul Sf`nt a turnat ]n noi...ce rev[rsare de dragoste! Dragostea uman[ dezam[ge=te, r[ne=te, moare, dar nu dragostea Lui Dumnezeu. Mereu vie =i mereu din abunden\[. C`nd eram vr[jma=ii Lui, El ne-a iubit, cu c`t mai mult acum c`ns suntem copiii Lui, Romani 5:8-10.
4. El ne asigur[ mereu c[ suntem copii Lui Dumnezeu,
}n Romani 8:16 =i ]n Galateni 4:6, Duhul Sf`nt depune m[rturie ]mpreun[ cu duhul omului r[scump[rat despre realitatea apartenen\ei acestuia din urm[ ]n familia Lui Dumnezeu, care s-a realizat prin m`ntuirea dat[ ]n dar de Dumnezeu prin Domnul Isus.

Aceast[ m[rturie se face ]n inima credinciosului pentru a-i da mereu asigurarea cine este el sau ea ]n Cristos. Chiar dac[ progresul meu este infim, Duhul Sf`nt nu-=i bazeaz[ m[rturia pe ce eu fac ci pe ce-a f[cut Domnul Isus ]n locul meu. Strig[tul ce-l determin[ ]n mine nu este unul de declararea pozi\iei mele ci de Abba, adic[ Tat[. El nu se uit[ la noi ci la Cel ce-a stabilit acest[ realitate. Aceasta este asigurarea ce ne-o aduce Duhul Sf`nt ]n via\a noastr[. }mi d[ acest lucru voie s[ mai p[c[tuiesc? Mai vreau s[ p[c[tuiesc? Nicidecum!
5. El ne sigileaz[, ne pecetluie=te, Efeseni 1:13-14
Sigiulul pus pe un document ]i d[ acestuia autenticitate. C`nd am tr[it ]n Detroit am fost notar public. Orice document pe care ]mi puneam =tampila, sigiliul cu numele meu era considerat autentic, real. Nu conta c[ era un scris elegant, sau doar o m`zg[leal[, c`nd pe acel document se imprima sigiliul meu, actul devenea cu valoare. Sigiliul se mai pune s[ stabileasc[ cine este proprietarul acelui document sau pachet. La seminarul unde preadau, Luther Rice Seminary, ]n Lithonia, Georgia, am dat decanului manuscrisele a trei cursuri, Istoria Cre=tinismului, Romani, =i Noul Testament. Ei au multiplicat acele documente =i le v`nd studen\ilor care se ]nscriu ]n claselel respective. Eu am adunat acele cursuri, eu le-am scris, eu am pus semn[tura mea acolo, dar, ei le v`nd! De ce? C`nd s-a pus sigiliul seminarului pe ele, ele devin proprietatea lor. Multimedia a publicat cartea cu }ntreb[rile Lui Dumnezeu, iar eu, autorul dac[ a=i vrea s[ iau material din aceast[ carte =i s[-l folosesc pentru alt[ publica\ie, trebuie s[ le cer permisiunea. +i-au pus imprintul lor, =i devin proprietari. Duhul Sf`nt ne-a pecetluit s[ fim ai Lui Dumenzeu. Nu ne mai apar\inem nou[, am fost cump[ra\i cu un pre\.
Apoi, cred c[ sigiliul acord[ protec\ie documentelor =i bunurilor sigilate. Nu oricine are voie s[ ating[ acele bunuri sigilate, doar Proprietarul.
6. Duhul Sf`nt ne pune ]n noi “arvuna” sau anticiparea prezen\ei noastre la nunta Mielului, Efes 1:14; 2 Cor 1:22-23
Arrabon 2Cor 1:22; 5:5, cuv`ntul este ]mprumutat din lumea comercial[ =i ]nseamn[ un “downpayment” “chez[=ia”la ceea ce urmeaz[.
Arvuna aceasta asigur[ pe om c[ urmeaz[ ca plin[tatea s[ fie ]n cur`nd. Se poate asem[na cu inelul de logodn[. Pavel prive=te Duhul Sf`nt ca primul dar din mo=tenirea noastr[. La sf`r=itul veacului, Dumnezeu va d[rui toate comorile cerului tuturor celor ce sunt ]n Cristos.
P`n[ atunci Duhul Sf`nt ne d[ asigurarea c[ acele lucruri vor fi ale noastre. O sum[ infim[ punem c`nd ne cump[r[m o cas[, dar nu trec zile multe =i trebuie s[ depunem tot pre\ul. Nu mai este mult =i tot ceea ce Dumnezeu a promis (]mpreun[ mo=tenitori cu El) va fi al nostru.

De ce atunci bucuriile noastre suntem a=a de u=or procurate de lucruri =i nu de ceea ce El ne-a promis...
Loteria, sau b[utura, bijuteriile, sau alte lucruri ieftine pe unii ]i ]mbucur[ mai mult dec`t faptul c[ sunt ]mpreun[ mo=tenitori cu El!?!
Duhul Sf`nt ]n noi cre=te anticiparea. Faptul c[ avem Duhul Sf`nt, avem garan\ia c[ tot ce are El va fi al nostru!

7. Duhul Sf`nt ne d[ ungerea, 1 Ioan 2:20, 27
Domnul Isus este prin excelen\[ “Unsul Lui Dumnezeu,” Mesia, sau Cristos! Primii cre=tini au asociat aceast[ ungere cu botezul, dar Ioan nu vorbe=te despre un singur act ci de o prezen\[ permanent[ prin care noi avem ]n\elepciunea Lui Cristos Domnul de a r[spunde la fiecare situa\ie din via\[.
Ungerea din acest text ne garanteaz[ trei lucruri:
a. Ne ]nva\[ toate lucrurile
}n nici un caz revela\ii noi, ci tot ce e necesar =i posibil s[ cunoa=tem cu privire la Cuv`ntul vie\ii.
b. Ungerea este real[, nu fals[, nu de felul care o pretindeau gnosticii, Ioan 16:3. Testul realit[\ii acestei ungeri este fidelitatea fa\[ de ceea ce a fost de la ]nceput. Exact la acel punct c[deau gnosticii, ei nu erau de la ]nceput.
c. Ungerea ne ajut[ s[ r[m`nem ]n El. Doar cei ce ai ungerea, cei ce au Duhul Sf`nt peste =i ]n via\a lor, sunt consacra\i pentru slujirea exclusiv[ a Lui Dumnezeu, aceia vor r[m`nea ]n El.
Sunt patru resurse care ne ajut[ s[ umbl[m cu confiden\[ prin Duhul Sf`nt:
1. Justificarea ne d[ o nou[ puritate ]naintea Lui Dumenzeu. El ne cosnider[ ca =i cum nu am fi p[c[tuit vre-o dat[!
2. }nfierea ne d[ un nume nou, o nou[ identitate. Noi suntem copiii Lui Dumnezeu. Sfin\i, copiii ai Lui, pelerini spre cer. Nu avem nevoie de alte nume.
3. Duhul Sf`nt ne aduce mereu o nou[ dispozi\ie care ne face s[ prefer[m sfin\enia peste p[cat! }ntre p[cat =i sfin\enie, noi avem noua dispozi\ie spre sfin\enie =i nu spre p[cat.
4. Prin Duhul Sf`nt am primit o nou[ putere care ne atrage spre Dumnezeu ca p[c[to=i ierta\i care doresc s[ vad[ frumuse\ea Lui Dumnezeu!


Aceste patru afirma\ii fac posibil[ tr[irea noastr[ ]n calea cea nou[ =i mult superioar[ c[ii vechi. Noi nu dorim nimic dec`t s[ ne minun[m de chipul Lui, noi ca Moise dorim s[ vedem slava Lui, =i c[lc[m pe pietrele fierbin\i ale de=ertului =i din jurul rugului, dar nu conteaz[ durerea, noi vrem s[-L vedem =i s[ ne uimim de frumuse\ea Lui!
}n Efeseni 5:18 Pavel scrie: Fi\i plini de Duh. Apostolul Pavel explic[ ]n trei capitole din aceast[ epistol[ (1-3) cum am fost m`ntui\i, cum am fost plasa\i ]n Cristos, cum Duhul Sf`nt ne-a sigilat, ne-a identificat ca copii ai Lui Dumnezeu. }n acest verset, Pavel arat[ obliga\ia practic[ a celui credincios.

1. Botezul cu Duhul Sf`nt se petrece doar o dat[ ]n via\a celui credincios.
Umplerea cu Duhul Sf`nt este o experien\[ ce se repet[, ea trebuie s[ devin[ continu[ ]n via\a celui ce vrea s[ fie ca Domnul Isus. Nu po\i fi plasat de mai multe ori ]n trupul Lui Cristos, dar trebuie s[ fi permanent condus de Duhul, controlat de El.

2. Botezul cu Duhul Sf`nt este unic, apar`nd doar ]n Noul Testament.
Umplerea cu Duh a fost ]nt`lnit[ =i ]n Vechiul Testament. De=i credincio=ii din Vechiul Leg[m`nt au fost condu=i de Duhul Sf`nt ]n vie\ile lor, ei nu fac parte din Biseric[, mireasa, trupul Lui Cristos.

3. Botezul rezult[ ]n pozi\ia noastr[ “]n Cristos.”
Umplerea rezult[ ]n puterea de a tr[i acest[ realitate. Botezul ne-a plasat ]n El, ne-a identificat cu EL, plin[tatea Duhului este necesar[ pentru a umbla zi de zi ]n asem[narea Lui.
Firea veche a credinciosului a fost r[stignit[ iar cel credincios trebuie s[-=i antreneze mintea ]n a ]n\elege acest fenoment =i trebuie o dedicare permanent[ pe altarul Lui Dumnezeu, Romani 12:1-2.
Dac[ firea ne conduce, Duhul Sf`nt se ]ntristeaz[, Efes. 4:30, iar dac[ continu[m umblare ]n fire vom muri, Rom 8:13. Dac[ ]ns[ suntem condu=i de Duhul Sf`nt demonstr[m c[ suntem copiii Lui Dumnezeu, Romani 8:14, =i a=a vom tr[i cu adev[rat.
Tehnic, umblarea prin firea veche demonstreaz[ nimic altceva dec`t c[ m`ntuirea nu a avut loc. Cei ce sunt m`ntui\i au pierdut ce-a fost vechi, totul s-a f[cut nou, 2 Cor. 5:17.
Primii pa=i ]n a fi umplut cu Duhul Sf`nt le face ucenicul prin ascultarea de Cuv`ntul Lui Dumnezeu, fapt numit de Pavel ]n Galateni 5:16, “umblare prin Duhul.”

Umblarea sau tr[irea prin Duhul este o tr[ire sub controlul Duhului Sf`nt. Pavel spune s[ umbl[m c`rmui\i, condu=i de Duhul Domnului.
Umblarea prin Duhul demonstreaz[ c[ sunt controla\i de Duhul, c[ sunt umplu\i. Nu este o formul[ magic[ prin care cineva se “umple” de Duh. Duhul Sf`nt conduce via\a celui credinios at`ta timp c`t acesta se las[ condus.

1. Aceast[ umblare este o umblare ]n ]n\elepciune, Efeseni 5:15-17

2. Aceast[ umblare este ]n lumin[, Efeseni 5:8, 13; 1 Ioan 1:7

3. Umblarea acesta este ]n dragoste, Galateni 5:22; Efeseni 5:2

4. Umblarea prin Duhul este o umblare ]n bucurie, Gal 5:22; Ps. 43:4; Fil 2:18, 4:4

5. A umbla prin Duhul ]nseamn[ a tr[i ]n pace, Gal 5:22; Matei 5:9; Romani 5:2; 12:18; Marcu 9:50

6. Acest[ umblare este o umblare ]n r[bdare, Gal 5:22; Iacov 5:7-11

7. Umblarea prin Duhul Sf`nt este o umblare ]n bun[tate, Gal 5:22; Colos 3:12; Rom 15:14

8. Umblarea aceasta este ]n credincio=ie, ]n loialitatea, Gal 5:22

9. Umblarea prin Duhul este o umblare ]n bl`nde\e, Gal 5:22; Matei 5:3; Efes 4:4; Fil 4:5;

10. Umblarea prin Duhul sf`nt este o umblare ]n ]nfr`narea poftelor, ]n total control asupra poftelor, Gal 5:22; Efes 5:3-7; Fil 4:13; 1 Tes 4:3-5; 1 Petru 2:11

11. Umblarea prin Duhul este umblarea ]n adev[r, 2 Ioan 4; 3 Ioan 3-4

12. Umblarea prin Duhul este o umblare ]n sfin\enie, 1 Petru 1:15

Umblare prin Duhul Sf`nt demonstreaz[ asem[narea cu Isus Cristos. Ucenicul va dori tot timpul s[ ac\ioneze ca Isus, ceea ce a f[cut El s[ facem =i noi. Via\a care El a tr[it-o pe p[m`nt a fost caracterizat[ de umblare prin Duhul Sf`nt. Modelul l[sat de El ucenicilor nu a fost o via\[ tr[it[ dup[ modelul lumii ci via\a care era ]n El, via\a divin[. La fel =i noi ca ucenici ai Lui trebuie s[ umbl[m contra curentului lumii. Lumea merge spre r[u, noi mergem spre bine. Via\a nou[ ce El a pus-o ]n noi se manifest[ prin umblarea noastr[ prin Duhul. Doar a=a dovedim c[ suntem “plini de Duh, controla\i de Duhul Sf`nt.” Altfel umbl[m dup[ lucrurile firii, iar umblarea acesta duce la moarte, Romani 8:13.

Duhul Sf`nt conduce via\a ucenicului la pa=uni verzi =i ape de odihn[ [n Cuv`nt Ve=nic al Lui Dumnezeu. Duhul Sf`nt ne ajut[ s[ ]n\elegem Scriptura, Ioan 14:26, 1 Cor 2:9-16; 2 Cor 4:4.

Asta ne conduce la urm[torul lucru ]n via\a celui credincios, Cuv`ntul Lui Dumnezeu!


CAPITOLUL 3
CUV~NTUL LUI DUMNEZEU }N VIA|A CELUI CREDINCIOS


Cel ce-a luat jugul Lui Cristos =i vrea s[ ]nve\e de la El, cred c[ este con=tient c[ metoda de a ]nv[\a de la El cea mai eficace este de a studia zilnic Cuv`ntului Lui Dumnezeu. Din toate mijloacele de revela\ie ale Lui Dumnezeu, Cuv`ntul Lui scris, Biblia, este cel mai eficient =i la ]ndem`na tuturor credincio=ilor. Natura prezint[ o revela\ie general[, minunile au fost limitate, }nsu=i Domnul Isus, mijlocul suprem de revela\ie al Lui Dumnezeu, nu este altfel cunoscut dec`t prin Cuv`nt. }n veacul nostru, Cuv`ntul este primordial ]n cunoa=terea Lui Dumnezeu, a Domnului Isus.
Caracteristicile Cuv`ntului Lui Dumnezeu

1. Adev[rat, Ioan 17:17; Iosua 23:14
2. Curat, Ps. 12:6; Proverbe 30:5
3. }ncercat, dovedit veritabil, Ps. 18:30
4. Etern, Isaia 40:8; Matei 5:17-19; Marcu 13:31
5. Dulce, perfect, adev[rat, Ps. 19:7-10
6. Insuflat de Dumnezeu, inspirat, 2 Tim. 3:16; 2 Petru 1:20-21
7. Viu =i activ, Evrei 4:12
Beneficiile citirii =i ale ascult[rii Cuv`ntului
1. Cuv`ntul ne-a n[scut din nou, Ioan 3:5; Iacov 1:18; 1 Cor 4:15; 1 Petru 1:23; Ne d[ via\[, Ps. 119:17, 77, 116, 144, 175
2. Cuv`ntul ne hr[ne=te ca s[ cre=tem, 1 Petru 2:2; Matei 4:4
3. Cuv`ntul ne ]nva\[, Ps 119:7, 12, 26, 33, 64, 68, 71, 73, 102, 108, 124, 135, 171; 2 Tim 3:16-17
4. Cuv`ntul ne \ine cura\i ]n calea Lui, Ps. 119:3, 9, 11, 29, 101; Ioan 15:3; Ps. 37:31
5. Cuv`ntul ne ]nvioreaz[, Ps. 119:25, 37, 40, 50, 88, 93, 107, 149, 154, 156, 159; Ps. 19:7
6. Cuv`ntul ne d[ discern[m`nt, ]n\elepciune, pricepere, r[spunsuri, Ps. 119:42, 66, 98, 99, 100, 104, 125, 130, 144, 169; 2 Tim 3:15
7. Cuv`ntul ne face s[ ur`m minciuna, Ps. 119:104, 128, 163
8. Cuv`ntul ne face s[ ]ntoarcem ochii de la lucruri de=arte, Ps. 119:37
9. Cuv`ntul nu ne las[ de ru=ine, Ps. 119:6, 31, 46, 80, 116
10. Cuv`ntul ne face ferici\i, ne d[ prosperitate, succes, Iosua 1:8; Ps. 119:1, 2
11. Cuv`ntul ne conduce, este c[l[uz[, ghid pentru noi, Ps. 119:105; Prov 6:22
12. Cuv`ntul ne ]nva\[ s[ umbl[m ]n libertate, Ps. 119:45
13. Cuv`ntul ne d[ speran\[, Ps. 119:49, 81, 116; Romani 15:4
14. Cuv`ntul ne m`ng`ie, ne d[ pace, Ps. 119:50, 52, 76, 165
15. Cuv`ntul ne d[ motive s[ c`nt[m, , Ps. 119:54, 172
16. Cuv`ntul ne face bine, Ps. 119:65
18. Cuv`ntul ne sfin\e=te, Ioan 17:17
Cuv`ntul ne d[ totul pentru a tr[i pentru slava Lui Dumnezeu.

Ucenicul are toate motivele din lume s[ citeasc[ =i s[ mediteze la Cuv`ntul Lui Dumnezeu, Iosua 1:8. Doar o citire sistematic[, serioas[ va duce la adev[ratele beneficii ale Cuv`ntului Lui Dumnezeu, Fapte 17:11. Cuv`ntul Lui Dumnezeu trebuie s[ tr[iasc[ din abunden\[ ]n noi, Coloseni 3:16

Cum putem ]nv[\a Cuv`ntul?
1. Ascultare de Cuv`nt, Ps. 10:17; Luca 6:45-49; 11:28

2. Citirea Cuv`ntului, Deut 17:19; Apoc. 1:3
3. Studierea Cuv`ntului, Fapte 17:11; 2 Tim 2:15
4. Memorizarea Cuv`ntului, Ps. 37:31; 119:9-11
5. Meditare la Cuv`nt, Iosua 1:8; Ps. 1:2-3
Ucenicul urmeaz[ un plan de care se poate \ine ca s[ ]nve\e Cuv`ntul Lui Dumnezeu. Un Psalm pe zi, un capitol din Evanghelii, sau din Proverbe, sau o alt[ carte din Biblie. Creionul =i h`rtia s[ fie nedesp[r\ite. Ucenicul noteaz[, subliniaz[, marcheaz[, memorizeaz[. Nici o zi s[ nu treac[ f[r[ citirea Cuv`ntului. Disciplineaz[-\i, ordoneaz[-\i via\a. To\i avem 24 ore pe zi. To\i facem =coal[ sau muncim p`n[ la 12 ore pe zi. Dac[ dormim 8 ore, ne r[m`n 4 pentru hrana, sp[lat, plimbat. }n aceste patru ore c`te sunt pentru ]ngrijirea trupului =i c`te pentru suflet? Nu avem timp? Nu =tim s[-l organiz[m, s[-l folosim eficient. Elimin[ din via\a ta tot ceea ce nu este necesar. Dac[ somnul crezi c[ trebuie scurtat, analizeaz[ bine momentele >moarte” care nu au nimic ]n ele =i ]nt`i elimin[-le pe ele, apoi analizeaz[ somnul. }ndr[goste=te-te de Cuv`nt. Dac[ vei fi ]ndr[gostit de Cuv`nt, nimic nu o s[-\i stea ]mpotriv[. Cite=te-l, memoreaz[-l, mediteaz[ la el, ascult[-l.
Po\i ]ncepe cu Evangheliile =i s[ urm[re=ti via\a Domnului Isus. Fi sigur c[ este din venit din cer, c[ s-a ]ntrupat pentru a deveni M`ntuitor, c[ a tr[it exemplar, c[ a murit =i moartea Lui a ]nsemnat m`ntuirea ta, vezi clar cum evangheli=tii demonstreaz[ ]nvierea Domnului Isus. Ucenicul Domnului va cunoa=te c`t mai mult despre via\a Domnului Isus. Mergi apoi ]n epistole =i studiaz[ ]nv[\[turile apostolilor cu privire la biseric[, =i tr[irea cre=tin[. Familiarizeaz[-te cu Vechiul Testament. Nu te speria de faptul c[ e voluminos. Printr-un studiu serios, sistematic, Vechiul =i Noul Testament ]\i vor deveni cunoscute, =i pe m[sur[ ce le cuno=ti mai bine le vei ]ndr[gi mai mult.

Un ucenic care nu =tie Cuv`ntul Lui Dumnezeu nu este pe drumul de a deveni ca }nv[\[torul Lui, iar cine nu e pe acel drum se poate ca s[ nu fie cu jugul Lui Isus pe el. Cine nu are jugul Lui Isus, nu a venit la El, =i este foarte posibil ca s[ nu fie m`ntuit.
Fi sigur mereu c[ e=ti m`ntuit, dar cea mai mare asigurare o g[se=ti ]n Cuv`ntul Lui Dumnezeu!

CAPITOLUL 4
RUG{CIUNEA }N VIA|A UCENICULUI

Ucenicii Domnului Isus se roag[. Chiar dac[ nu =tiau cum trebuie, ei s-au dus la Domnul Isus cer`ndu-i s[-i ]nve\e s[ se roage. Ioan a ]nv[\at pe ucenicii lui, =i ucenicii Domnului vroiau s[ =tie =i ei s[ roage. Domnul Isu a ]nceput simplu =i le-a ar[tat cum trebuie s[ se roage.

1. Tat[l nostru--recunoa=terea unei rela\ii noi. De=i auzim cre=tini rug`ndu-se cu vorbe mari, Domnul Isus ne-a creat o real\ie nou[ cu Dumnezeu =i ne putem adresa simplu, confiden\i, respecto=i, dar intim, “Tat[l nostru!”

2. Care e=ti ]n ceruri--pozi\ia ]nalt[ a Lui Dumnezeu. Dumnezeu cuprinde totul, cerul, p[m`ntul =i tot ce exist[. Scaunul de domnie este ]nc eruri. Locul unde locuie=te Dumnezeu este ]n ceruri, mai presus de oricine =i orice.

3. Sfin\easc[-se Numele T[u--adorarea, sl[virea Numelui S[u. Numele indic[ identitatea cuiva, iar ucenicul c`nd se adreseaz[ astfel el spune “slav[ |ie, onoare Numelui T[u!”

4. Vie ]mp[r[\ia Ta--domnia Lui recunoscut[. Nu peste o mie de ani, ci acum, ]n via\a de fiecare zi fie domnia Ta real[, iar domnia Ta universal[ o doresc sa vin[ c`t mai cur`nd.

5. Fac[-se voia Ta--Precum ]n cer a=a =i pe p[m`nt--voia Lui se realizeaz[ perfect ]n cer, iar noi dorim ca acea=i voie s[ se realizeze =i pe p[m`nt. De=i pare ambi\ioas[ aceast[ cerin\[, c`nd fiecare cre=tin ar face voia Lui Dumnezeu, mult mai bine ar fi. Va veni vremea c`nd Domnul Isus va instaura ]mp[r[\ia Lui pe acest p[m`nt =i atunci cu siguran\[ c[ voia Lui Dumnezeu va fi pe p[m`nt ca =i ]n cer.


6. P`inea noastr[ zilnic[, D[ne-o ast[zi--nevoi fizice. Dumnezeu a d[ruit pe Fiul S[u s[ ne aduc[ m`ntuire =i ]mpreun[ cu El ne d[ toate lucrurile. Desigur c[ ]mp[r[\ia ce cre=tinii o experimenteaz[ acum este o ]mp[r[\ie spiritual[ =i toate binecuv`nt[rile promise sunt spirituale, dar nevoile noastre de baz[, p`ine, existen\a noastr[ El ne-o garanteaz[.
7. +i ne iart[ gre=elile, Precum =i noi iert[m celor ce ne gre=esc-nevoi spirituale, nevoi ce le avem din pricina c[ tr[im ]n prezen\a p[catului. Am fost izb[vi\i de pedeapsa =i puterea p[catului dar c`t tr[im pe acest p[m`nt suntem ]n prezen\a p[catului =i avem nevoie de iertare. Cel ce a fost iertat va ierta. Cine nu iart[ dovede=te c[ nu a cunoscut iertarea Lui Dumnezeu.

8. Nu ne duce ]n ispit[--nevoi spirituale, ori mai bine zis, nu ne l[sa s[ c[dem ]n ispit[. El nu ne duce ]n ispit[ ci cel r[u arunc[ ispite ]n calea noastr[, iar Tat[l nu ne las[ s[ c[dem. Ispita ne e p[cat ]n ea ]ns[=i, ci c[derea ]n fa\a ei. Dumnezeu nu ispite=te pe nimeni =i El }nsu=i nu este ispitit, Iacov 1:13.

9. Scap[-ne de cel r[u--nevoi spirituale majore! Nu-i da voie s[ ne ]nghit[. Cel r[u vrea s[ fac[ r[u dac[ poate =i celor ale=i, dar ucenicul se roag[ =i crede c[ Dumnezeu ]l scap[ de cel r[u.

10. C[ci a Ta este }mp[r[\ia =i pueterea =i slava ]n veci, Amin--]ncheiere ]n sl[vire =i adorare! A Lui este ]mp[r[\ie, El este }mp[ratul, a Lui este puterea, toat[, ]n cer =i pe p[m`nt, =i doar El are slav[, El merit[ slava de la noi =i El ]mparte cu nimei slava Lui. Domnul Isus cere tat[lui sp ne dea slava care o are El!
Elementele rug[ciunii
AMMC

1. ADORARE Ex. 15:1-21; 2 Sam 22; Ps. 63:1-8; Daniel 2:19-23; Matei 11:25-26; Luca 1:46-55; 4:8; Efeseni 3:20-21; 1 Tim. 1:17; 1 Petru 1:3-5

2. M{RTURISIRE Psalm 32; 51; 66:18; 139:23-24; Proverbe 28:13; Marcu 11:25; Luca 15:17-21; 18:9-14; I Ioan 1:8-10


3. MUL|UMIRE Psalm 105:1; Daniel 6:10; Luca 17:11-19; Romani 1:21; Efes 1:15-16; Filip. 4:6; Colos. 2:7; 1 Tes. 5:18

4. CERERE Gen 18:23-32; 1 Cronici 4:10; 2 Cronici 14:11; Psalm 34:15;143:8-10; Prov 30:7-9; Luca 11:5:13; 18:1-8; Ioan 16:24; Efes. 6:18-19; Filip. 1:9-10; 4:6-7; Iacov 4:2-3; I Ioan 5:14-15
Adorarea Lui Dumnezeu este lucrul de c[p[t`i ]n rug[ciunile ucenicului. Dumnezeu ese a=a de magnific c[ niciodat[ nu vom putea epuiza adorarea noastr[. Ve=nic ]l vom l[uda, pentru c[ El este ve=nic! }ncepe prin a folosi cuvintele c`nt[rilor din Biblie care ador[ bun[tatea, ]ndurararea, m[re\ia, harul, iertarea, credincio=ia Lui Dumnezeu.

M[rturisirea este absolut necesar[ pentru a avea o bun[ via\[ de rug[ciune. Nu te po\i duce ]naintea Lui Dumnezeu f[r[ a-\i m[rturisi p[catele. Nu este posibil s[ ]ncerci s[ ascunzi de Dumnezeu vre-un p[cat. El =tie totul despre noi, =i totu=i ne iube=te!
Mul\umire pentru tot ce este Dumnezeu ]n via\a ta, ca =i pentru ceea ce face pentru tine. De la via\[ =i m`ntuire, la cele mai mici am[nunte din via\a noastr[, toate sunt sub directa providen\[ a Lui Dumnezeu. Mul\umirea trebuie s[ fie izvor`t[ dintr-o via\[ care este con=tient[ de Cine este Dumnezeu.

Cererea este lista dorin\elor celui credincios ]n conformitate cu via\a nou[, cu voia Lui Dumnezeu. Nu vom cere lucruri contrarea naturii noastre dumnezeie=ti, ci vom st[rui ]n ne ruga dup[ voia Lui Dumnezeu.

1. Rug[ciunea este a sta de vorb[ cu Dumnezeu.
Geneza 18:22-33
Isaia 1:18
Psalmul 139:23-24
Matei 6:9-13
Matei 11:25-26

2. Rug[ciunea poate fi f[cut[ oriune, despre orice, oric`nd

}n casa Domnului, 1 Samuel 1:9-10
}n camera ta, Matei 6:6
Pe deal/munte-]n natur[, Matei 14:23
Singur, Marcu 1:35
Cu al\ii, Matei 18:19-20

Pentru vr[jma=i, Matei 5:44
Pentru nevoi zilnice, Matei 6:11
Pentru imposibil, Marcu 11:22-23
Pentru dorin\e, Marcu 11:24
Pentru mila Lui Dumnezeu, Luca 18:13
Pentru prieteni, Luca 22:31-32
Pentru lucrarea ce-o faci, Ioan 15:16
Pentru m`ntuirea altora, Romani 10:1
Pentru orice, Filipeni 4:6-7
Pentru ]n\elepciune, Iacov 1:5
Pentru vindecare, Iacov 5:16
Pentru iertare, I Ioan 1:9
Pentru orice, I Ioan 5:14
Pentru binecuv`nt[ri, 1 Cronici 4:10
Pentru pacea na\iunii, 2 Cronici 7:14
Pentru ajutor, 2 Cronici 14:11
Pentru a exprima dragostea c[tre Dumnezeu, Psalm 18:1
Pentru a mul\umi Lui Dumnezeu, Psalm 52:9
C`nd e=ti bucuros, Exod 15:2, 11
C`nd lucrurile nu merg bine, 2 Samuel 12:15-16
C`nd e=ti ]n b[t[lie spiritual[, 1 }mp[ra\i 18:36
Diminea\a, Psalmul 5:3
Seara, diminea\a, la amiaz[, Psalmul 55:17

C`nd ai p[c[tuit, Psalmul 51:3-4
Ziua =i noaptea, Psalmul 88:1
Devreme, Marcu 1:35
Spontan, Luca 10:21
Ziua =i noaptea, 2 Timotei 1:3

3. Dumnezeu ascult[ rug[ciunea
Psalmul 10:17; 34:15-17; 40:1; 65:21
I Ioan 5:14-15
1 Petru 3:12

Dumnezeu are trei r[spunsuri:

DA! Gen 24:12-27; 1 Samuel 1:11, 19-20; 2 }mp[ra\i 20:1-6; Ps. 35:5
Matei 9:27-31; Luca 17:11-14; Luca 18:35-43

NU! 2 Samuel 12:15-18; Matei 26:37-42; 2 Cor 12:7-10

NU }NC{, A+TEAPT{! Gen 12:2-5; 50:24-25; Ex. 5:22-23; 6:6-8

4. Dumnezeu nu este impresionat de vocea sau postura ta.
Matei 6:6; Luca 20:46-47
Avraam a stat ]n picioare, Gen 18:22-23
Moise s-a plecat ]naintea Domnului, Exod 34:8
Iosua s-a aruncat la p[m`nt, Iosua 7:6
Ana a stat ]n picioare ]naintea Domnului, 1 Samuel 1:26
Solomon a ]ngenuchiat, 1 }mp[ra\i 8:54-55
Ezechia s-a rugat culcat ]n pat, 2 }mp[ra\i 20:1-2
Daniel a ]ngenunchiat, Daniel 6:10
Domnul Isus s-a aruncat cu fa\a la p[m`nt, Matei 26:39
C`nd sta\i ]n picioare..Marcu 11:25

Domnul Isus a ]ngenuchiat, Lica 22:41

5. Credin\a =i ascultarea sunt esen\iale ]n rug[ciune
Psalm 37:4-5; Proverbe 3:5-6; 15:8; Matei 6:14-15; 17:19-21; Marcu 11:24; Romani 4:20-21; Evrei 11:6; Iacov 1:6-7; 1 Ioan 3:22

6. Rug[ciunea trebuie practicat[, apropiat de Dumnezeu ]n umilin\[, cu deplin[ ]ncredere, =i foarte specific
Ps 10:17; 51:16-17; 2 Cronici 7:14; 34:27; Luca 18:9014; Iacov 4:10; I Petru 5:5-6; Efeseni 3:12; Evrei 4:15-16; 10:19-22; Geneza 18:23-32; Judec[tori 6:36-40; 2 }mp[ra\i 6:15-18; Matei 7:7-11; Ioan 16:24; Filipeni 4:6-7

7. Nu vorbi tot timpul, \ine minte rug[ciunea este a sta de vorb[, las[-L =i pe Dumnezeu s[ vorbeasc[
1 }mp[ra\i 19:11-15; Psalmul 27:14; 62:5; 85:8; Isaia 55:1-4

D. L. Moody a predicat ]n Sco\ia =i ]nainte de a ]ncepe predica, pentru a capta aten\ia copiiilor care erau ]n fa\[, “ce este rug[ciunea?” a=tept`nd ca el ]nsu=i s[ le dea r[spunsul. Dar spre mirarea lui, o serie de m`ini s-au ridicat. Moody a cerut unuia din ei s[ r[spund[. B[iatul s-a ridicat confident =i a r[spuns: “Rug[ciunea este a oferi dorin\ele noastre care sunt ]n conformitate cu voia Lui Dumnezeu, ]n Numele Domnului Isus, m[rturisindu-ne p[catele =i mul\umindu-I pentru ]ndur[rile Lui.” R[spunsul plin de admira\ie a lui Moody a fost, “Slav[ Domnului b[iete c[ ai fost n[scut ]n Sco\ia!”
Fac[ Domnul ca =i copiii no=tri =i noi s[ =tim ce-i rug[ciunea =i s[ ne rug[m, f[c`nd din rug[ciune pl[cerea vorbirii cu Tat[l.


CAPITOLUL 5
POSTUL }N VIA|A UCENCIULUI LUI CRISTOS!
Matei 9:14-17

Ucenicii lui Ioan l-au ]ntrebat pe Domnul Isus de ce ucenicii Lui nu postesc de loc? Ei posteau frecvent ca =i Fariseii, iar ucenicii Domnului nici m[car din c`nd ]n c`nd. Ei au fost intriga\i de aceast[ lips[ de conformare, o via\[ religioas[ cuprinde postul, iar ucenicii Noului }nv[\[tor, Cel ce ]nv[\a cu autoritate, nu postesc de loc!

Ucenicii Domnului nu pot fi u=or ]n\ele=i deorece ei nu se conform[ anumitor “legi” =i gata sunt ucenici, ci via\a lor l[untric[ s-a schimbat, inima este nou[, iar aceast inim[ nou[ va genera o nou[ atitudine!

Domnul Isus le spune c[ ucenicii Lui sunt privelegia\i s[-L aib[ pe El cu ei. C`nd El va pleca vor posti!
El a plecat de acum dou[ mii de ani, iar ucenicii Lui postesc c[ci doresc s[ fie tot mai satisf[cui\i cu El =i cu via\a nou[ adus[ de El.
}n Predica de pe Munte Domnul Isus a corectat felul de a posti pe care Fariseii ]l practicau, Matei 6:16-18. Postul trebuie practicat ]naintea Lui Dumnezeu ca de altfel toat[ via\a noastr[ trebuie tr[it[ ]naintea Lui Dumnezeu, El fiind singura noastr[ audien\[ care conteaz[.

Ucenicul care st[ mereu aproape de Domnul Isus, cel care mereu vrea s[ ]nve\e de la El, va practica aceast[ disciplin[ pu\in cunoscut[ de mul\i cre=tini, postul.

Domnul Isus a postit mult ]n via\a Sa de pe p[m`nt. Biblia scrie despre cele patruzeci de zile c`nd a postit ]n pustia Iudeii, Matei 4:1-2.
Doar Moise, Ilie =i Domnul Isus au postit patruzeci de zile. Despre al\ii se scrie c[ au posti mai multe zile, trei fiind cea mai obi=nuit[ cifr[. }n cazul postului de patruzeci de zile trebuie s[ fie interven\ia divin[ de a sus\ine via\a cuiva.

Moise a stat pe munte ]naintea Lui Dumnezeu =i se pare c[ nevoia de m`ncare dispare ]n a=a stare. Ilie merge spre muntele Domnului sus\inut de m`ncarea adus[ de }ngerul Domnului, 1 }mp[ra\i 19:5-8.
C`nd diavolul i-a propus Domnului Isus s[ transforme pietrele ]n p`ini, Domnul Isus refuz[ =i citeaz[ ceea ce Moise a scris ]n Deuteronom 8:3 “Astfel, te a smerit, te a l[sat s[ suferi de foame, =i te a hr[nit cu man[, pe care nici tu n o cuno=teai, nici
p[rin\ii t[i n o cunoscuser[, ca s[ te înve\e c[ omul nu
tr[ie=te numai cu p`ine, ci cu orice lucru care iese din
gura Domnului tr[ie=te omul.”

Omul nu tr[ie=te doar cu m`ncare fizic[, ci poate fi hr[nit cu orice cuv`nt care iese din gura Domnului. Mana a fost m`ncare ce Evreii au primit-o ]n timpul celor 40 de ani de pelerinaj prin pustie.
Ce era mana? Man[ ]nseamn[ “ce este aceasta?” Acesta este numele dat de poporul Israel c`nd au primit hran[ de la Dumnezeu.

Psalmul 78:23-25 ne spune “El a poruncit norilor de sus =i a deschis por\ile cerurilor: a plouat peste ei man[ de m`ncare, =i le a dat gr`u din cer. Au m`ncat cu to\ii p`inea celor mari =i le a trimis m`ncare s[ se sature.”

M`ncarea din cer, m`ncare celor mari sunt nume ce descriu ceea ce poporul a experimentat ]n pustie timp de patruzeci de ani. De=i Israeli\ii s-au sc`rbit de acea “hran[ proast[,” Dumnezeu nu a suspendat-o dec`t dup[ ce poporul a intrat ]n Canaan, c`d poporul a putut s[ m[n`nce din roadele p[m`ntului.

Doar Ilie mai prime=te m`ncare din cer, m`ncare care-l duce patruzeci de zile =i patruzeci de nop\i, m`ncare ce a sus\inut =i pe Moise =i pe Domnul Isus ]n mod miraculos.

}n Ioan 4:33-34 Domnul Isus este analizat de uncenicii ]ntor=i din cetate cu m`ncare. Ei spun: “Nu cumva I a adus cineva s[ m[n`nce?>
Isus le a zis: >M`ncarea Mea este s[ fac voia Celui ce M a trimis =i s[ împlinesc lucrarea Lui.”

M`ncare Lui era ]n mod normal ceea ce ucenicii au adus, dar ]n momentul ]n care un ]ntreg ora= se deschide pentru Evanghelie, c`nd un suflet este scos din ]ntuneric, m`ncarea fizic[ devine secundar[, neimportant[. Adev[rata m`ncare este “a face voia Lui, a ]mplini lucrarea Lui.”

Taina acestui fel de m`ncare este cunoscut[ doar de cei ce ]l cunosc pe Dumnezeu, se apropie de El =i ]n mod intim se hr[nesc cu “orice cuv`nt care iese din gura Lui Dumnezeu,” cu mana din cer!

De=i Domnul Isus nu porunce=te ]n mod expres postul, prin via\a Lui =i cuvintele Lui se poate vedea c[ ucenicii Lui vor posti. El nu spune de c`te ori =i ce durat[ s[ aibe postul, dar spune c[ postul trebuie f[cut ]n fa\a Lui Dumnezeu.

Ce este postul?

John Wesley spunea c[ unii cre=tini au exgerat postul iar al\ii l-au abandonat cu totul!

Postul este mai mult dec`t abstinen\a de la m`ncare de=i acest elemnt este necesar ]n lumea nostr[ care tr[ie=te ]n ]mbuibare. Richard Foster spune c[ “]n \ara aceasta unde arcadele aurite ale atotprezentului McDonald, =i a templelor Pizza, este greu s[ vorbe=ti despre post =i abstinen\[ de la m`ncare.”

Esen\a postului este separarea de ceva pentru a te d[rui ]ntr-o m[sur[ mai mare Lui Dumnezeu. Separarea poate include m`ncare, sau orice alt lucru pl[cut pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu. Seprarea de darurile Lui Dumnezeu pentru a ne concentra asupra Celui ce d[ruie=te.

Postul este distinct fa\[ de “greva foamei” care este o form[ de protest politic, =i de “cura de sl[bire” a cuiva. Postul este abandonarea m`nc[rii fire=ti pentru a te hr[ni cu “mana cereasc[, cu orice Cuv`nt care iese din gura Lui Dumnezeu.

Trebuie s[ postim?

Postul este plasat ]n Predica de pe Munte ]ntre rug[ciune =i d[rnicie. Ambele discipline accentuate mereu ]n istoria cre=tin[, dar postul mai pu\in. De ce? E mai u=or s[ dai c`\iva bani =i arunci cuvinte dec`t s[ te ab\ii de la m`ncare, televizor, pl[ceri fizice, etc.
Dac[ vrem s[ avem o permanent[ s[rb[toare, un osp[\ necurmat atunci abstinen\a, postul este cheia. Domnul Isus spune s[ nu umbl[m cu fa\a posomor`t[, nci nu avem de ce, de=i aparent nu ne hr[nim, ]n fond ne “]nfrupt[m” din El, din ceea ce El ne d[, Cuv`tnul Lui care este mana din cer.

C`t postim?
O mas[, dou[ mese, trei mese. Jum[tate de zi, o zi, dou[, trei sau mai multe.
Postul se poate face cu abstinen\[ de la anumite m`nc[ri, de la ap[ sau cu ap[, chiar cu sucuri de fructe. Depinde de organismul fiec[rui individ, unii pot posti foarte u=or al\ii au nevoie de disciplin[ serioas[. Stomacul trebuie disciplinat. Dup[ c`teva semnale prin care cere m`ncare, dac[ este ignorat, renun\[. Dac[ te la=i dominat de cerin\ele acestui trup, te va domina =i vei fi sclavul trupului. Pavel spunea c[-=i \ine trupul ]n st[p`nire, se purta spru cu trupul lui, 1 Cor 9:27.

CAPITOLUL 6

}NCHINAREA UCENICULUI
Romani 12:1-2

“Lucrul cel mai important este ]nchinarea. Atitudinea ]nchin[torului este atitudinea servitorului ]n fa\a regelui, idea central[ fiind pro=ternere, plecare ]n fa\a suveranului, “ G. Campbell Morgan.
Ucenicul va ]nv[\a de la ]nceput importan\a ]nchin[rii. Dac[ dorim ca via\a cre=tin[ s[ func\ioneze bine atunci ]nchinarea noastr[ trebuie s[ fie deplin[, f[r[ rezerve.
Iat[ ce scrie John Piper, un pastor baptist din Minnesota,
“Esen\a ]nchin[rii autentice este experien\a colectiv[ a satisfac\iei profunde ]n gloria Lui Dumnezeu, sau un cutremur c[ nu avem aceast[ satisfac\ie =i o mare dorin\[ de o avea.” (Piper, 41-43)


}nchinarea este un subiect destul de ne]n\eles =i abuzat ]n vremea noastr[. Pu\in am auzit noi descpre ]nchinare ]n urm[ cu dou[zeci de ani. Mersul la biseric[, punerea pe genunchi la intrare, a=ezat ]n banc[, citind din Biblie sau salut`nd ]n st`nga =i ]n dreapta pe cei ce erau acolo. O c`ntare, o rug[ciune, un text Biblic, alt[ c`ntare, “]nchinare cu darurile de bun[ voie,” ascultarea predicii, rug[ciune, Amin. Aceasta a ]nsemnat ]nchinare. Nu acum. }nchinare este poate cel mai popular cuv`nt ]ntre evanghelici. Zeci de c[r\i se public[ despre acest subiect, se \in seminarii despre ]nchinare, dar ne ]nchin[m mai mult? C`nt[ri peste c`nt[ri special create pentru ]nchinare, grupuri care conduc ]nchinarea, etc, duc acestea la ]nchinare?
De la simpla ]nchinare protestant[, mul\i se ]ntorc spre felul de ]nchinare liturgic al bisericlor catolice sau ortodocse. Mul\i oameni nemul\umi\i cu goliciunea =i stilul distractiv al ]nchin[ri se ]ntorc spre ]nchin[rile pline de simbolism, liturgige ale bisericilor istorice, dar g[sesc acolo adev[rata ]nchinare? Este acea form[ de multe ori “goal[“ adev[rata ]nchinare?

Domnul Isus nu a vorbit prea mult despre ]nchinare. C`nd a fost ispitit de diavolul s[ i se ]nchinae lui, Domnul Isus a r[spuns, “Domnului Dumnezeului T[u s[ te ]nchini =i doar Lui s[-I sluje=ti,” Matei 4:10. El citeaz[ ceea ce scrie ]n Deuteronom 6:13; 10:20; Iosua 24:14; 1 Samuel 7:3.
A doua oar[ c`nd Domnul vorbe=te despre ]nchinare se afl[ ]n Ioan 4:21, 22, 23, 24.
}n afar[ de aceste dou[ d[\i, Isus nu mai vorbe=te de acest subiect. De ce oare? Cu to\ii =tim c[ El s-a ]nchinat Lui Dumnezeu =i a acceptat ]nchinarea oamenilor. De ce nu o ]nv[\[tur[ specific[ despre ce este ]nchinarea, cum trebuie s[ ne ]nchin[m? Sau sunt suficente aceste dou[ ]nv[\[turi spuse de El?


Domnului Dumnezeului t[u sa te ]nchini =i doar Lui s[-I sluje=ti ne spune c[ ceea ce a fost valabil ]n Vechiul Testament este valabil =i ]n Noul Testament. Singurul care merit[ ]nchinarea noastr[ este Dumnezeu. Toat[ ]nchinarea trebuie adresat[ Lui Dumnezeu. Orice ]nlocuire a Lui Dumnezeu ]n procesul de ]nchinare se nume=te idolatrie. Domnul Isus spune diavolului s[ plece de la El c[ci El va sluji doar Lui Dumnezeu =i I se va ]nchina f[r[ a se abate la st`nga sau la dreapta. Cei din Vechiul Testament au ]n\eles c[ ]nchinarea ]nseamn[ a se preda ]n totul Lui Dumnezeu, au ]n\eles s[-=i aduc[ jertfele la altarul Lui Dumnezeu =i s[ asculte de Legea Domnului. Slujirea nu era doar momentul aducerii jertfei, ci slujirea era ]ntregul complex al vie\ii cuiva. Domnul Isus asta a spus diavolului c[ El se ]nchin[ Domnului =i doar pe El ]l sluje=te. Ca Fiul al Omului, ]n starea de umilire, Isus Cristos cel ]ntrupat se ]nchin[ =i sluje=te Lui Dumnezeu.

Al doilea text unde El vorbe=te despre ]nchinare este Ioan 4 unde El vorbe=te cu femeia samariteanc[. Acesta avea ]ntreb[ri cu privire la locul de ]nchinare, Domnul Isus ]i spune modul de ]nchinare. Nici pe acest munte, nici la Ierusalim, ci ]n Duh =i ]n adev[r. Se pare c[ femeia =tia cum s[ se ]nchine, ea avea probleme cu locul unde s[ se ]nchine. Domnul Isus =tia condi\ia ei =i-i spune “locul nu conteaz[, conteaz[ felul cum trebuie s[ te ]nchini.”
Aceste cuvinte ale Domnului Isus au fost interpretate ]n fel =i chip. O simpl[ exegetare a versetelor 4:21-24 ne prezint[ urm[toarele adev[ruri:

1. Vine ceasul, =i acum a =i venit. Au fost alte vremuri. Au fost alte aranjamente. Economia Lui Dumnezeu a lucrat ]n anumite feluri ]n vremurile din Vechiul Testament. Ne afl[m ]ntr-o alt[ er[. Suntem “]n zilele din urm[,” c`nd lucrurile vor fi altfel, nici pe acest munte, nici la Ierusalim. Legea va face loc dispensa\iei bisericii, unde ]nchinarea va fi ]n al\i termeni. Tr[im vremuri escatologice inaugurate de Domnul Isus prin venirea Lui. Este o nou[ zi!
2. Voi v[ ]nchina\i la ceea ce nu cunoa=te\i, evreii se ]nchin[ la ceea ce cunosc. }nchinare f[r[ cunoa=tere este p[g`nsim. Nu =tim dar ne ]nchin[m...la cine, la ce? Cunoa=terea este esen\ial[ ]n ]nchinare. Doar cei ce-L cunosc pe Dumnezeu se ]nchin[ cu adev[rat Lui Dumnezeu.
3. Adev[ra\ii ]nchin[tori se ]nchin[ ]n Duh =i ]n adev[r. Ambele elemente sunt analizate ]n Evanghelia dup[ Ioan. Dumnezeu este Duh =i Adev[r, =i ]nchinarea trebuie s[ fie spiritual[ =i dup[ adev[r.

Ce este ]nchinarea?

}nchinarea este un cuv`nt nobil. }n Vechiul Testament adev[rata postur[ era s[ cazi ]naintea Dumnezeului universului aduc`ndu-I omagiu pentru m[re\ia Lui. Plecat ]n genunchi ]naintea Lui, sau cu fa\a la p[m`nt erau pozi\iile ]n care credinciosul ar[ta ca se ]nchin[ Lui Dumnezeu.
Cuvintele biblice folosite pentru a descrie ]nchinarea ne arat[ natura ]nchin[rii. Cel mai obi=nuit cuv`nt ]n limba ebraic[ pentru ]nchinare, vine de la r[d[cina 'ebed, care ]nseamn[ slujitor. Acest cuv`nt cuprinde ideea de slujire de orice natur[, fie c[ este adorare, sau f[c`nd lucruri obi=nuite, Exod 3:12; 20:5; Deut. 6:13; 10:12; Iosua 24:15; Ps. 2:11. Cel ce-l sluje=te pe Dumnezeu, acela I se ]nchin[ cu adev[rat. Fie c[ st[ pe genunchi ]nainte Lui Dumnezeu ]n rug[ciune, fie c[ ajut[ un s[rac, sau ]ngrije=te un bolnav, acesta se ]nchin[ Lui Dumnezeu.
Un alt cuv`nt folosit ]n Vechiul Testament este histahwa, care ]nseamn[ a te pro=terne ]n mod religios sau din obliga\ie ]n fa\[ cuiva, Gen 27:29; 49:23. Aceasta atituine este de recuno=terea superiorit[\ii persoanei c[ruia ]i face plec[ciunea.
}n Noul Testament g[sim aceste cuvinte care descriu ]nchinarea: proskyneo, ( a s[ruta m`na cuiva ). }n forma verbal[ este folosit de 59 de ori ]n NT, accentu`nd ]nchinare fa\[ de Dumnezeu, Apocalipsa 4:11; 5:9; 7:12; 19:1, 3, 4. Al doilea ca frecven\[ este cuv`ntul sebomai, av`nd la baza sensului lui “frica” implic`nd reveren\[, =i sensul de uimire ]n fa\a m[re\iei Lui Dumnezeu. Latreuo, este un termen general care denot[ ]nchinarea, implic`nd rug[ciunea, Fapte 13:2-3; d[rnicia, Romani 15:27; 2 Cor 9:12, sau lucrarea evangheliei, Romani 15:16. Leitourgia, este derivat din latreuo =i se refer[ la totalitatea vie\ii tr[it[ pl[cut ]naintea lui Dumnezeu. Mat. 4:9-10; 14:33; Marcu 15:19; Fapte 10:25; Rom 12:1; Evrei 8:5; 9:9; 9:21; 10:11.
Esen\a acestor texte este c[ ]nchinarea =i slujirea cre=tin[ sunt sinonime.
Ne ]nchin[m pentru c[ ]l cuno=tem a spus Martin Luther. }nchinarea deci nu este un lucru “extra” pentru anumi\i cre=tini spirituali, ci ]nchinarea este esen\ail[ ]n via\a ucenicului. Ucenicul este m`ntuit, ]l cunoa=te pe Dumnezeu, umbl[ prin Duhul Sf`nt, tr[ie=te ]n rug[ciune =i ]n Cuv`nt, expresia natural[ este s[ se ]nchine, s[-l slujeasc[ pe Dumnezeu.
Biblia este foarte clar[ c[ doar Dumnezeu trebuie s[ fie adorat c[ci doar El este Dumnezeu, Exod 20:1-3. Fiin\a ]ntreag[ a celui credincios este predat[ lui Dumnezeu, Romani 12:1-2, aceast[ predare Pavel o nume=te slujire duhovniceasc[, adev[rata ]nchinare.

1. Adev[rata ]nchinare este adresat[ Lui Dumnezeu, Ioan 4:24.
2. Adev[rata ]nchinare se concentreaz[ asupra vredniciei, valorii Lui Dumnezeu, Ps. 96:4.
3. Adev[rata ]nchinare recunoa=te sfin\enia Lui Dumnezeu tot timpul,Ps. 99:9.

4. Adev[rata ]nchinare cost[, 2 Sam 24:24.
5. Adev[rata ]nchinare include rug[ciune, sl[virea Lui Dumnezeu, lauda, Cuv`ntul Lui Dumnezeu, mul\umirea, m[rturisirea, dedicarea darurilor noastre Lui Dumnezeu, 1 Tes. 5:16-18; Colos 3:16; 2 Cor 8:5; 9:7-8.
Adev[rata ]nchinare este ]n Duh =i Adev[r, glorific`nd totdeauna pe Domnul Isus care ne-a m`ntuit =i ne-a chemat s[-l urm[m pe El! Stilul de via\[ al ucenicului este un stil de permanent[ ]nchinare. Suntem m`ntui\i pentru acesta, Efeseni 1:12, 1 Cor 10:31; 6:20.

}n ]nchinarea adev[rat[ ucenicul g[se=te desf[tarea lui. Mai mult ca ]n alte activit[\i, ]n ]nchinare ne g[sim adev[rata pl[cere, Psalmul 16:11. Psalmistul spune c[ ]n prezen\a Lui Dumnezeu sunt bucurii ve=nice, =i desf[t[ri pentru totdeauna la dreapta Lui. Ucenicul care vine ]n prezen\a Lui Dumnezeu, care se ]nchin[ cu adev[rat g[se=te c[ nu este pl[cere pe acest p[m`nt care s-o ]ntreac[ pe aceasta. Psalmul 27 exprim[ dorin\a psalmistului de a locui mereu ]n casa Domnului pentru a privi frumuse\ea Domnului (Ps 27:4). Asaf spunea ]n Psalmul 73 c[ nu are pe nimeni altcineva ]n cer =i pe p[m`nt nu-=i g[se=te pl[cerea dec`t ]n Domnul, (Ps. 73:25).
Dac[ ucenicul nu g[se=te pl[cerea lui ]n Domnul se prea poate ca el s[ nu fie ucenic ci doar s[-i plac[ ideea de avea o religie.
Iat[ din nou ce spune pastorul John Piper, “}nchinarea este de dragul m[ririi Lui Dumnezeu nu m[ririi noastre, ci al Lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este m[rit ]n noi c`nd noi suntem satisf[cu\i, ]mplini\i ]n El.”
Venitul Duminca la biseric[ nu este de a veni cu m`inile pline de a-i da Lui Dumnezeu, ca =i cum Lui i-ar trebui ceva, Fapte 17:25, ci s[ venim cu m`inile goale s[ primim de la Dumnezeu. +i ceea ce primim de Dumenzeu ]n ]nchinare este plin[tatea Lui Dumnezeu nu sentimentul de distrac\ie. Trebuie s[ venim ]nseta\i dup[ Dumnezeu la fel ca Psalmistul care spunea “cum dore=te cerbul izvoarele de ap[ a=a te dore=te sufletul meu pe Tine Dumnezeu, “ Ps. 42:1-2. Dumnezeu este onorat atunci c`nd noi murim de foame =i sete dac[ nu-l avem pe Dumnezeu.

Nimic nu-L face pe Dumnezeu mai suprem =i mai central ]n ]nchinare ca poporul care este determinat s[ nu fie mul\umit cu bani, prestigiu, familie, vacan\e, slujb[, s[n[tate, sport, filme, muzic[, prieteni, sau juc[rii, ci doar Dumnezeu care cu adev[rat aduce satifac\ie real[ inimilor lor. Acest popor nu va c`nta sau se va ruga, din simpl[ obi=nuin\[ ci tot ce va face va face s[ ajung[ la Dumnezeu.
Dac[ ideea se va schimba nu s[ primim ci s[ d[m Lui Dumnezeu, John Piper spune c[ a v[zut cum ]n mod subtil Dumnezeu nu mai r[m`ne centrul ]nchin[rii ci “calitatea d[ruirii noastre.” C`nt[m la un nivel vrednic de EL? }ncet ]ncet ne ducem din ]nchinare spre calitatea performan\ei. Nimic nu-l \ine pe Dumnezeu la centrul ]nchin[rii ca =i satisfac\ia ]n El, iar c[utarea plin[ de tremur este motivul pentru care suntem ]mpreun[.
Mai mult continu[ Piper, o ]nchinare con=tient[ de performa\[ nu de Dumnezeu conduce la a face ]nchinarea un mijloc spre altceva. Ne ]nchin[m Lui Dumnezeu ca s[ primim ceva de la El, =i deci motivul ]nchin[rii nu a fost satisfac\ia noastr[ ]n El ci am folosit-o ca pe o trambulin[ s[ ajungem la ceea ce de fapt dorim s[ ne satisfac[. De multe ori ne “]nchin[m” s[ adun[m bani, sa adun[m mul\i oameni la biseric[, s[ vindec[m pe cei ce sufer[, s[ recrut[m lucr[tori, s[ ]mbun[t[\im moralitatea, s[ d[m posibilitate ca cei cu talente s[-=i ]mplineasc[ chemarea, s[ ]nv[\[m pe copii calea neprih[nirii, s[ ajut[m familia s[ fie mai bun[, s[ evangheliz[m, etc. Toate acestea dovedesc c[ nu =tim ce este adev[rata ]nchinare. Afec\iunea pentru Dumnezeu este scopul ]nchin[rii. Nu pot spune so\iei c[ sunt ]ndr[gostit de ea =i toat[ pl[cerea mea este ]n ea ca ea s[-mi fac[ m`ncare bun[. Nici nu m[ voi juca cu b[iatul meu ca el s[ cure\e z[pada. Desf[tarea ]n cineva nu este pentru ceea ce fac ci pentru ceea ce sunt.
}nchinarea autentic[ va aduce “n” binecuv`nt[ri peste biseric[, la fel cum adev[rata dragoste va aduce o c[snicie trainic[ =i bun[, dar ]nchinarea r[m`ne autentic[ doar c`nd scopul este s[ fim complet satisf[cu\i ]n El nu ]n ceea ce El ne d[.

Elementele adev[ratei ]nchin[ri:

1. Rug[ciunea
A. Personal[
B. }n grupuri mici
C. Cu toat[ Biserica --]ngenuchind sau st`nd ]n picioare

2. Sl[virea prin c`ntare
A. Solo/duet
B. Grupuri/coruri/orchestre

C. Congrega\ia
Aten\ie la performan\[. Cei ce stau ]n fa\a adun[rii trebuie s[ conduc[ poporul la ]nchinare. Dac[ aten\ia este atras[ la ceea ce fac ei, scopul lor nu s-a realizat.

3. D[ruirea zeciuelilor
A. Con=tien\i
B. Respecto=i
C. Darnici-trec`nd peste ceea ce suntem datori


4. Predicare Cuv`ntului
A. Central ]n ]nchinare
B. Predinc`ndu-L pe Cristos
C. Cu responsabilitate-nu perform`nd oratoric ci aduc`nd la via\[ cuv`ntul Lui Dumnezeu pentru cei ce-l ascult[


5. Ascultarea Cuv`ntului
A. Cu aten\ie
B. Cu ]n\elegere
C. Cu dorin\a de a-l ]mplini- ”a fost o predic[ bun[,” sau “trebuie s[ m[ pun pe treab[, a=a nu mai merge?”


4. M[rturisirea
A. Singur
B. Unui grup
C. Bisericii

7. Botezul =i Cina Domnului

A. Biblic
B. Reveren\ios
C. Cu bucuria ]n inim[


CAPITOLUL 7

UCENICUL +I NOUA LUI FAMILIE
EFESENI 2:11-22
F[r[ s[ exager[m, Cre=tinii sunt familia Lui Dumnezeu! Ei au devenit copiii ai Lui Dumnezeu prin credin\[ =i asta spunea John Stott ne pune s[ fim “noua societate a Lui Dumnezeu.”

Neamuri alt[dat[, net[ia\i ]mprejur, f[r[ Cristos, f[r[ drept de cet[\enie ]n Israel, str[ini de leg[mintele f[g[duin\ei, f[r[ n[dejede, f[r[ Dumnezeu ]n lume!

Nu se putea mai r[u. Nu era ceva mai groaznic! F[r[ Cristos, f[r[ nici un drept, f[r[ Dumnezeu ]n lume! Ce cuvinte sinistre!
Dar slav[ Jertfei Lui, acum numai suntem nici str[ini , nici oaspe\i ai casei ci ]mpreun[ cet[\eni cu sfin\ii,

OAMENI DIN CASA LUI DUMNEZEU, MEMBRII DIN FAMILIA LUI DUMNEZEU!

1. N{SCU|I DIN DUMNEZEU
Ioan 1:12; 1 Ioan 5:1-2


2. AVEM O RELA|IE NOU{
Ioan 8:35; Rom 8:15

3. INFR{|I|I CU CRISTOS
Ioan 20:17; Evrei 2:11

4. MO+TENITORI }MPREUN{ CU EL
Gal 4:7; Rom 8:17

5. NERECUNOSCU|I DE LUME
Ioan 15:18-21; 1 Ioan 3:2

6. A+TEMPT{M MANIFESTAREA COPIIILOR LUI DUMNEZEU

Rom 8:19; Col 3:4

A. Legile Lui
}n noua rela\ie, ]n noua cas[ ne purt[m dup[ legile casei, uit[m anii de ]ntr[inare =i ne adapt[m la noile rela\ii!

B. Fra\ii Lui
Ca fra\i ai Domnului Isus, vom purta chipul Lui =i tot mai mult vom sem[na cu EL.

C. }ntre noi
a. Rela\iile dintre membrii familiei Lui sunt de o nou[ calitate.
b. Cei ce sunt n[scu\i din Dumnezeu iubesc pe copiii Lui Dumnezeu!

c. Nu se face nici un r[u ]n familia Lui Dumnezeu, nu se comite nimic necuvincios, rela\iile sunt sfinte, =i nimeni nu calc[ ]n picioare pe cel[lalt!
Doar cei n[scu\i ]n familia Lui Dumnezeu sunt copii Lui Dumnezeu =i ei sunt adev[ra\ii cre=tini:


1. Adev[ratul cre=tin ]mbr[\i=eaz[ dragostea dar =i sfin\enia Lui Dumnezeu.
2. Adev[ratul cre=tin tr[ie=te ca Domnul Isus.

3. Adev[ratul cre=tin onoreaz[ leg[m`ntul c[s[toriei =i pune familia ]naintea carierei.

4. Adev[ratul cre=tin se hr[ne=te zilnic ]n p[rt[=ie cu Dumnezeu =i tr[ie=te ]n puterea Sf`ntului Duh.

5. Adev[ratul cre=tin va face tot posibilul s[ fac[ din biseric[ o mic[ imagine a ceea ce va fi cerul.

6. Adev[ratul cre=tin iube=te cum Domnul Isus a iubit.

7. Adev[ratul cre=tin se fere=te de dezbin[ri =i ]mbr[\i=eaz[ pe to\i care-L m[rturisesc =i iubesc pe Domnul Isus.

8. Adev[ratul cre=tin pune pe Domnul Isus Domn peste politic[ =i economie.

9. Adev[ratul cre=tin ]ngrije=te de cei s[raci.

10. Adev[ratul cre=tin se ]ngrije=te de natur[ dar nu se ]nchin[ ei. Lucreaz[ gr[dina dar nu i se ]nchin[.

11. Adev[ratul cre=tineste un adev[rat slujitor. Domnul Isus a venit ]n lume nu s[ i se slujeasc[ ci s[ slujeasc[ =is[-=i dea via\a ca pre\ de r[scump[rare pentru mul\i.

Uit`ndu-ne la vie\ile noastre, compar`nd ceea ce =tim despre noi cu ceea ce acest autor crede c[ ar trebui s[ fie un adev[rat cre=tin, suntem cre=tini?


CAPITOLUL 8
UCENICUL +I TIMPUL
Prov. 27:1

Ce are timpul de-a face ]n procesul meu de ucenicizare, de a fi ca Domnul Isus? Este acest concept important? De ce ne ocup[m de el?
Dac[ ne g`ndim pu\in ne d[m seama c[ timpul este moneda ce to\i o avem, depinde cum o cheltuim. Cineva spunea c[ “cel ce nu =tie s[-=i administreze bine timpul nu-=i va organiza nimic din via\[.” Organizarea timpului este esen\ial[ ]n via\a celui care merge pe urmele Domnului Isus. Cei ce nu-l cunosc pe Dumnezeu cheltuiesc timpl pe nimicuri, investindu-l ]n lucruri care nu r[m`n, dar ucenicul va folosi timpul pentru investi\ii ve=nice!
Mul\i fac deosebirea ]ntre sacru =i profan, sau secular. Exist[ o diferen\[, sunt lucruri sacre =i profane, activit[\i sacre =i seculare, sunt momente sfinte =i seculare, dar pentru Domnul Isus, toate au fost un tot unitar, sacrul =i secularul au fost aduse la acela=i nivel. Sabatul, ca =i orice zi erau sfinte pentru El. }n templu sau pe c`mp, ]n pia\[ sau ]n pustie, El era acela=i sf`nt!
Acela=i lucru trebuie s[ se ]nt`mple =i ]n via\a noastr[!
Apostolul Pavel spune ]n 1 Cor 10:31, “Deci fie c[ m`nca\i, fie c[ be\i, fie c[ face\i altceva: s[ face\i TOTUL pentru slava Lui Dumnezeu.” Via\a noastr[ ]n ]ntregimea ei, tot complexul de activit[\i, absolut totul trebuie s[ fie pentru slava Lui Dumnezeu!

Ziarul Rom`nia Liber[ de S`mb[t[, Februarie 26, 2000 scria c[ “prin anii ‘80 a venit un american ]n Rom`nia =i a vizitat o mare fabric[. Dup[ ce a mers prin toate sec\iile, americanul a spus c[ toate arat[ bine dar greva c`nd se va termina!” A=a ar[ta zelul muncitorilor din acei ani, iar Rom`nia Liber[ spune c[ acum este la fel.

Ucenicul Domnului Isus va combina sacrul =i profanul la fel ca Domnul Isus, =i venitul la biseric[ va fi ca =i mersul la serviciu, vorbitul cu prietenii va fi ca vorbirea cu Dumnezeu, comportamentul ]n lucru, sau timp de relaxare va fi un tot unitar pentru slava Lui Dumenzeu!
I. EXIST{ UN TIMP PENTRU ORICE, OMUL NU CUNOA+TE DINAINTE NIMIC, DAR ESTE RESPONSABIL CUM TR{IE+TE
Eclesiastul 3:1-8

Toate ]=i au vremea lor, =i fiecare lucru de sub ceruri ]=i are ceasul lui.
Oric`t am vrea s[ vedem universul nostru ca fiind deschis cu mii =i milioane de posibilit[\i, acest text limiteaz[ acest concept =i ne spune c[ absolut toul este pre-determinat. Aceast[ ]n=irare de activit[\i nu este complet[, ci doar orientativ[ s[ vedem complexitatea vie\ii =i mai ales s[ descoperim fiecare lucru la vremea lui, atunci este frumos!

a. Venim ]n lume c`nd El vrea
b. Plec[m din lume tot c`nd El hot[r[=te
c. Anotimpurile sunt pre-determinate, nu vin haotic
d. Exist[ un timp pentru conflict
e. Exist[ un timp pentru vindecare
f. Exist[ timp pentru bucurie
g. Exist[ timp pentru pl`ns/]ntristare
h. Exist[ timp pentru aruncat pietre pe c`mp
i. Exist[ timp pentru a aduna pietrele de pe c`mp
j. C[utarea ]=i are timpul
k. Pierderea ]=i are rimpul
l. Iubitul are timpul lui
m. Ur`tul are =i el vremea lui

CE FOLOS ARE OMUL DIN TOAT{ ACEAST{ FR{M~NTARE? NICI UN FOLOS!

Dar, ucenicul nu tr[ie=te fatalist, textul nu indic[ fatalism ci control divin! Una este s[ crezi c[ “soarta” le-a aranjat toate, =i cu totul alta e s[ crezi c[ “toate lucreaz[ ]mpreun[ spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu!,” Romani 8:28-30. Ca toate s[ lucreze spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu aceste lucruri trebuie s[ fie aranjate de Cineva mult superior nou[, acel Cineva este Dumnezeu!


II. TIMPUL NE ESTE DAT PENTRU A TR{I CU GRIJ{!
Psalmul 90:12
}nva\[-ne s[ ne num[r[m bine zilele ca s[ c[p[t[m o inim[ ]n\eleapt[!

}n contextul acestui psalm, rug[ciunea aceasta exprim[ dou[ lucruri:

a. Via\a este scurt[ ]n compara\ie cu Dumnezeul ve=nic, v. 1

b. M`nia Lui Dumenzeu poate venic ]n orice clip[, de aceea ne trebuie o inim[ ]n\eleapt[ care se teme de Domnul!

Domnul Isus a avut un program destul de lejer la prima apari\ie, dar cu toate acestea a realizat enorm de mult ]n anii de activitate public[. El spunea c[ Tat[ Lui lucreaz[ =i de asemenea =i El lucreaz[. }ntreaga Lui via\a a fost lucrare. Ioan 5:17, 36. Lucr[rile ce Tat[l I le-a dat s[ le fac[, acele le f[cea =i ele m[rturiseau c[ El era trimis de Tat[l.
Domnul Isus a =tiut ce scurt[ va fi via\a Lui pe acest p[m`nt, El nu a fost luat prin surprindere de faptul c[ a murit a=a de vreme, El =i-a dat via\a, nimeni nu i-a luat-o cu for\a. El nu a f[cut planuri altle dec`t le primea de l Tat[l, =i a=a tr[ia plenar fiecare zi.
Rug[ciunea noastr[ s[ fie mereu, ]nva\[-ne s[ ne num[r[m bine zilele, s[ fim mereu con=tien\i c[ suntem trec[tori, =i s[ avem o inim[ ]n\eleapt[, o inim[ care se teme de Domnul =i face voia Lui.
Romani 13:11-14;
“+i aceasta cu at`t mai mult, cu c`t =ti\i ]n ce ]mprejur[ri ne afl[m: este timpul s[ v[ trezi\i ]n sf`r=it din somn, c[ci acum m`ntuirea este mai aproape de noi dec`t atunci c`nd am crezut. Noapte aproape a trecut, se apropie ziua. S[ ne dezbr[c[m dar de faptele ]ntunericului, =i s[ ne ]mbr[c[m cu armele luminii. S[ tr[im frumos, ca ]n timpul zilei, nu ]n chefuri =i ]n be\ii; nu ]n curvii =i ]n fapte de ru=ine; nu ]n cercturi =i ]n gelozie, ci ]mbr[ca\i-v[ ]n Domnul Isus Cristos =i nu purta\i grij[ de firea p[m`nteasc[ , pentru ca s[-i trezi\i poftele.”

Dac[ avem o inim[ ]n\eleapt[, vom ]n\elege vremurile, vom =ti c`t e ceasul, vom =ti cum s[ tr[im!

Efeseni 5:15-16

R[scump[ra\i vremea. Vremurile sunt rele. Timpul zboar[, e pre\ios dar se pierde a=a de u=or. To\i avem aceala=i timp la dispozi\ia noastr[]n fiecare zi. Organiza\i bine timpul, investi\i-l ]n ve=nicie!

Fi sigur c[ ai un plan de via\[ =i tr[ie=ti acel plan! Nu vei fi un bun ucenic dac[ nu ai un plan pe care s[-l urmezi. Eu zilnic caut un singur lucru: ]n toto ce sunt =i fac s[ fiu ca El. Planul meu este s[ ajung ]n pozi\ia de so\ =i p[rinte, ]n slujirea mea ca pastor =i ca profesor s[ fiu ca El. Acesta este planul meu.
Pentru acest plan citesc Biblia, m[ rog, postesc, m[ ]nchin, m[ lupt, pre\uiesc pozi\ia ce-o am ]n noua familie a Lui Dumnezeu.

Pe l`ng[ planul major al vie\ii, stabile=te-\i planuri mici care s[ nu fie nerealizabile. }n dou[ s[pt[m`ni vi citi o nou[ carte! Dac[ este nerealist, cite=te-o ]n dou[ luni dar nu te descuraja. Tinerii vre\i s[ ajunge\i la cele mai ]nalte trepte ale societ[\ii, prima treapt[ trebuie luat[ =i apoi a doua...

Fi atent la timpul mort! Consumatorii de timp sunt extrem de mul\i dar pot fi elimina\i printr-o disciplin[ riguroas[!

Ai curajul s[ spui NU! la lucruri care te dep[=esc! Cunoa=te-\i limitele!

III. TIMPUL NE ESTE DAT S{ NE PREG{TIM PENTRU VE+NICIE!

Romani 14:12; Marcu 13:33-37; 2 Cor 5:10
Timpul face ve=nicia. Iar ve=nicia este o perioad[ nelimitat[ de timp! Pentru acesta trebuie s[ pe preg[tim!

Rom 14:12 ne spune c[ vom sta ]naintea scaunului de judecat[ =i vom da ocoteal[ de orice fapt[ cuv`nt, g`nd?

Marcu 13:33-37 Ne spune s[ veghem c[ci nu =tim c`nd vine!

2 Cor 5:10 Ne aduce aminte c[ci to\i trebuie s[ st[m ]naintea scaunului de judecat[ a Lui Cristos ca fiecare s[-=i primeasc[ r[splata pentru binele sau r[ul pe care-l va fi f[cut pe c`nd tr[i ]n trup!


CAPITOLUL 9

UCENICUL +I EVANGHELIZAREA


Ucenicul a fost evanghelizat =i dorin\a lui va fi s[ fac[ altora acela=i favor care i s-a f[cut lui. Un ucenic care nu evanghelizeaz[ nu este ucenic. Ucenicii Domnului Isus nu au f[cut altceva dec`t au evanghelizat lumea ]n care ei au tr[it. A fost harul Lui Dumnezeu c[ a ]mcredin\at Evanghelia la primii cre=tini. Ace=tia au r[sp`ndit-o cu at`ta entuziasm c[ au umplut lumea din vremea lor cu veste c[ Isus este Domnul. Vremurile erau grele, lumea recuno=tea ca domn pe \mp[ratul Romei, dar asta nu a ]mpiedecat pe primii cre=tini s[ spun[ ]n lung =i-n lat c[ Isus este Domnul.

1. Matei 28:19-20 Mare Porunc[//Merge\i//merg`nd zilnic
Unii ]n\eleg c[ porunca acesta implic[ s[-\i adunci catrafusele =i s[ pleci ]n alt[ \ar[. Domnul Isus folse=te un limbaj care arat[ mai mult la a “umbla zilnic, =i ]n aceat[ umblare, face\i ucenici.” }n cursul normal al vie\ii, umbl`nd printre oameni, contamina\i-i cu aroma d[t[toare de via\[!
A face ucenici: ]nseamn[:

a. botez`nd-evanghelizare/misiune
Nu se poate nimeni boteza dac[ nu a fost evanghelizat mai ]nt`i. Ca s[ putem ]ncepe procesul de ucenicizare, trebuie mai ]nt`i de toate s[ evanghelizam.

b. ]nv[\`nd pe oameni s[ fac[ ce a zis Isus/ucenicizare
Dup[ ce au fost boteza\i, cre=tinii trebuie ]nv[\a\i s[p[zeasc[ tot ce Isus a poruncit.

Nu putem aduce toat[ lumea la Hristos, dar trebuie s[-L ducem pe Cristos la toat[ lumea.

Ca s[ ]mplinim Marea Porunca trebuie s[ evangheliz[m. Prima etap[ este s[ aducem lumea la Hristos =i dup[ acest lucru, trebuie s[ le arat[m cum s[ creasc[ ]n imaginea lui Isus Hristos.

}n Fapte 8:26-40 citim despre Filip =i famenul Etiopian. Dup[ ce Filip i-a explicat cine a fost Isus =i ce a f[cut, famenul a cerut s[ fie botezat =i Filip asta a f[cut.

}n Fapte 2 citim despre predica evanghelistic[ a lui Petru (predica aceasta prezint[ pe Isus Cristos =i Vestea Cea Bun[ pentru lumea noastr[) =i vedem rezultatul: 3,000 de oameni au fost m`ntui\i =i boteza\i. }n acela=i capitol citim c[ cei noi ]n credin\[ au petrecut timp ]nv[\`nd din ]nv[\[tura apostolilor. Apostolii nu au =tiut multe...doar ce le-a spus Isus...nu a fost =i nu este nevoie de mai mult.
Zilnic au studiat “]nv[\[tura apostolilor”, s-au rugat, au avut p[rt[=ie, =i au luat cina Domnului.


2. Marcu 16:15-16 Efectele evangheliz[rii:

Duce\i-v[ ]n toat[ lumea, =i propov[dui\i Evanghelia la orice f[ptur[. Cine va crede =i se va BOTEZA, va fi m`ntuit; dar cine nu va crede, va fi os`ndit.

Sun[ prea simplist, nu? Da, dar este calea lui D-zeu, =i e singura cale! C`nd nu exist[ mai multe c[i spre un anumit loc, cel mai inteligent lucru este s[ mergi pe singura cale. Spre cer oamenii vor mai multe drumuri. Unii prefer[ c[i largi =i u=oare, dar Domnul Isus, Autoritatea suprem[ a spus c[ El este singura cale, Ioan 14:6.


3. Fapte 1:8 Marea Porunc[ =i puterea ei

|ine\i minte, este Duhul lui D-zeu care aduce pe oameni la Isus. Pe noi, ne folose=te ca instrumente, dar El dirijeaz[ simfonia m`ntuirii. }nainte de Rusalii ucenici au avut team[ s[ spun[ la cineva despre Omul pe care l-au iubit a=a de mul, (de fapt s-au =i lep[dat de El) dar c`nd Duhul Sf`nt a venit, au ]nceput s[ proclame Evanghelia f[r[ vre-o fric[ de oameni, F.A. 2:14-41; 4:8-20. Duhul Sf`nt a venit s[ prezinte pe Isus ]nainte lumii =i s[ aduc[ lumea la Isus, Ioan 16:8.

Porunca este dat[ de +eful nostru, de C[pitanul Salv[rii noastre, Domnul Isus, =i ne las[ doar o op\iune: s[ evangheliz[m.
89% din Cre=tini niciodat[ nu dau tractate la cineva ]n toat[ via\a...]nseamn[ c[ doar 11% din to\i copiii lui D-zeu ]l ascult[ pe Cristos?!


CE ESTE EVANGHELIZAREA?


1. Spun`nd la al\ii despre Isus.

2. Spun`nd Veste Bun[ la p[c[to=i.

3. Spun`nd Evanghelia la p[c[to=i cu inten\ia de-ai aduce la o cuno=tin\[ personal[ a m`ntuirii lui Hristos Isus.

Nu to\i care vorbesc desper Isus fac evanghelizare. Grupul care se nume=te “The Jesus Seminar” vorbe=te zi =i noapte despre Isus dar ei nu fac evanghelizare. Al\ii c`nt[, predic[ despre Isus dar ei nu fac evanghelizare. Majoritatea din timp, ei doar batjocoresc Numele lui Isus! Evanghelizarea este s[ spunem la p[c[to=i despre condi\ia lor de mort[ciune =i despre singura cale de salvare: Isus. Metodele sunt diferite dar mesajul este acela= ca =i acum 2000 de ani!


CE ESTE EVANGHELIA?

1. Vestea Cea Bun[
2. Vestea Cea Bun[ despre moartea jertfitoare lui Isus =i ]nvierea Lui.
a. Ioan 3:16
b. 1 Cor. 15:1-3
c. Gal. 1:3-4
Evanghelia con\ine dou[ elemente cheie:

1. Omul este pierdut, este un p[c[tos, Rom. 3:23

2. Singura =ans[ a omului este Isus Hristos, Rom. 6:23
DE CE S{ EVANGHELIZ{M?

1. Este o porunc[ de la Capul Bisericii, Mat. 28:19-20

2. Este singura cale de-a r[sp`ndi adev[rul despre Dumnezeu, salvare, =i Isus, Romani 10:14

3. Este lucrul natural care ]l face fiecare credincios n[scut din nou, Marcu 5:20

Fiecare credincios a fost evanghelizat de alt credincios. Suntem m`ntui\i fiindc[ cineva, undeva ne-a zis despre condi\ia noastr[ =i ne-a adus la Isus. Puterea lui D-zeu a \inut Biserica prin 2,000 de ani de istorie tulburat[, dar evanghelizarea a f[cut s[ avanseze prin restul lumii. F[r[ evanghelizare, prima Biseric[ din Ierusalim s-ar fi ]nchis dup[ ce Rev. Iacov =i Rev. Simon Petru au murit. Dar sl[vit s[ fie D-zeu, ucenicii au spus istoria lui Isus la al\ii =i ei au spus la al\ii =i a=a mai departe p`n[ acum.

Dac[ nu spunem genera\iei noastre despre Isus =I despre harul Lui, este posibil ca urmo[toarea genera\ie s[ fie ]n bezn[ total[. +i azi exist[ o bezn[ groanzic[. Acum Cre=tinii sunt 1/3 din popula\ia lumii, dar p`n[ la 2000, am putea fi ]n minoritate =i ]n \[rile care tradi\ional au fost cre=tine.
De ce s[ evangheliz[m? Isus conteaz[ pe noi. Lumea din jurul nostru are nevoie de Isus. Du-te =i spune acuma: ISUS M~NTUIE+TE!
CINE POATE +I TREBUIE S{ DUC{ VESTEA CEA BUN{?

Doar cei care sunt m`ntui\i, cei care au primit darul m`ntuirii pe gratis pot s[ fac[ aceste lucru. Un orb nu poate conduce pe alt orb. Unul pierdut nu poate s[ ]ndrume pe altul. Doar care au fost pierdu\i dar acum sunt g[si\i pot =i trebuie s[ spun[ la al\ii despre ce le-a f[cut Isus lor.
Isus a spus multe la popor, a adresat multe subiect la diferite grup[ri de oameni, dar c`nd a vrut s[ investeasc[ ]n unii mesajul lui de salvare, s-a dus la ucencii lui.


Ucenicii L-au cunoscut =i doar care ]-L cunosc pot s[ spun[ la al\i despre m`ntuire fiindc[ dac[ nu au primit m`ntuirea, cum pot s[ spun[ la al\ii? Dar dac[ ucenici tac, dac[ ei nu spun, cine va spune mesajul? }ngerii ar vrea s[ spun[ despre Isus =i dragostea Lui, despre cruce =i posibilitatea m`ntuirii, dar ei nu sunt chema\i la aceasta. Noi trebuie s[ mergem =i s[ spunem.
Timpul este scurt, El vine ]n cur`nd, spune\i acuma.


II CALIFIC{RILE UNUI MARTOR

Isus a chemat primi ucenici =i le-a zis c[ ]i va face pescari de om. Uni au fost pescari de profesie dar Isus le-a zis s[ lase trecutul lor =i s[-L urmeze pe El. Marcu 1:17.


Dou[ elemente pot fi observate din cuvintele lui Isus:

1. urma\i-m[ asculta\i-m[, face\i voia Mea, asculta\i Cuv`ntul meu

2 depindere de Isus Eu v[ voi face pesacri de om - dedicare total[;

}n Fapte 1:8, Isus a zis la ucenicii s[ a=tepte s[ vin[ Duhul Sf`nt ]nainte de a fi ei martori. Ucenicii au ascultat, Duhul a venit, =i doar atunci au ]nceput ei s[ fie martorii lui Isus. S-au bazat pe Duhul Sf`nt s[ fac[ lucrul. Fiecare credincios prime=te Duhul Sf`nt c`nd crede ]n Isus; de fapt doar prin Duhul putem crede ]n Isus. }n momentul c`nd primim darul m`ntuirii, Duhul Sf`nt ne boteaz[ ]n trupul lui Isus Hristos, 1 Cor. 12:13. Avem Duhul Sf`nt ]n noi dar Pavel spune ]n Ef. 5:18 c[ trebuie s[ fim plini de Duhul Sf`nt. Asta ]nseamn[ c[ Duhul nu lucreaz[ ]n noi p`n[ nu d[m tot ce avem lui D-zeu =i El controleaz[ toate departamentele vie\ii noastre. E posibil s[ ai Duhul Sf`nt dar s[ nu lucreze ]n tine? Eu cred c[ un cre=tin este cel care are Duhul ]n el =i Duhul a ]nceput s[ ia control ]n via\a lui.
Martorul este cel care ascult[ pe Isus =i este plin de Duhul Sf`nt a=a doar va fi efectiv ]n a aduce pe al\i la Isus.

Calific[rile unui martor efectiv:

1. Martorul cunoa=te adev[rul 1 Ioan 1:1.

2. Martorul e gata s[ m[rturiseasc[ Romani 1:11.

3. Martorul nu e ru=inat de Evanghelie Romani 1:16.

4. Martorul este gata la timp =i ne la timp 2 Tim. 4:2.

5. Martorul ]n\elege vremurile, 1 Cronici 12:32 - Factorul Isahar
a. timpurile se schimb[
b. metodele se schimb[
c. condi\ia omului nu se schimb[, el este pierdut
d. dragostea lui nu se schimb[, El este la fel ]n dragostea lui pentru om

6. Martorul este ferm dar prietenos 1 Cor. 9:22-23.

7. Martorul este r[bd[tor. Duhul Sf`nt estefactorul cheie ]n evanghelizare, conta\i pe El. }ncrede\i-v[ ]n Domnul pentru rezultate.
C.H. Spurgeon a ]mp[r\it califc[rile pentru un c`=tig[tor de suflete ]n dou[ categori, spre Dumnezeu =i spre om:
A. C[tre D-zeu B. C[tre om

Sfin\enia caraceterului Cuno=tin\a
Via\a spiritual[ Sinceritatea
Umilin\a Evlavie v[zut[ clar
Credin\[ vie Dragoste
Entuziasm Lipsa de egoism
Simplicitatea inimii Seriozitatea
Total[ dezbr[care de sine Bl`nde\e


III. EVANGHELIZARE PERSONAL{

Isus Hristos, Domnul nostru, a vorbut la mul\imi dar uneori a preferat s[ vorbeasc[ doar cu o persoan[. }n Ioan 3 =I 4 vedem dou[ de ocazii de felul acesta. Prima, ]n Ioan 3, vorbe=te de un om, un ]nv[\[tor al legii care a venit s[-l vad[ pe Isus noaptea. Isus a luat timp s[-i explice teologia na=terii din nou =i l-a condus pe Nicodim s[ cread[ ]n Hristos. Mai t`rziu ]n Evanghlia lui Ioan, citim c[ el a avut curajul s[ cear[ lui Pilat trupul lui Isus ca s[-l ]ngroape. (Ioan 19:39) Al doilea exemplu este ]n Ioan 4 c`nd Isus se ]nt`lne=te cu o femeie care avea o reputa\ie rea de tot. +i ]n cuvinte simple, a adus-o la cuno=tin\a c[ El este Mesia. Femeia a fost m`ntuit[, =I s-a dus s[ spun[ la to\i despre omul care I-a zis ei totul despre via\a ei. Dar nu numai Isus a f[cut evanghelizare personal[; ucenicii au f[cut la fel. Filip a plecat de la o evanghelizare cu success ]n Samaria ca s[ m[rturiseasc[ unui famen Etiopian pe un drum. Nu =tiu de ce D-zeu nu a g[sit pe alt om ]n locul lui Filip dar asta cred c[ ne arat[ c`t de imporant este evanghelizarea personal[. Petru s-a dus ]n casa lui Cornelui (Fapte 10), =I Pavel a predicat Evanghelia lui temnicerul din Filip (Fapte 16.)
Evanghelizarea personala este parte din planul mare de- aduce pe oameni la m`ntuirea lui Isus Hristos.
M[rturisirea personal[ poate s[ fie planificat[ sau spontan[.

a. evanghelizare planificat[:
1. ca =i individ (preparare pentru situa\i speciale)
2. prin biserica local[ (bisericile planific[ =i trimit individuali prin vecin[tate)

b. evanghelizare ne planficat[ (tr[ind zilnic m[rturia Cre=tinului)
1. cele mai ordinare situa\ii pot fi ]ntoarse ]n oportunit[\i minunate pentru a ]mp[rt[=i Evanghelia
2. oporunit[\ile sunt multe
(1) noi trebuie s[ le recunoa=tem
(2) noi trebuie s[ le prindem
(3) noi trebuie s[ fim gata; Filip nu a planificat s[ mearg[ pe drum dar a fost preg[tit
(4) noi trebuie s[ avem inimile noastre preg[tite

(5) noi trebuie s[ cunoa=tem planul simplu a m`ntuirii:
(a) Romani 3:23--To\i au p[c[tuit
(b) Romani 6:23--Pedeapsa p[c[tului
(c) Evrei 9:27--Pedeapsa trebuie s[ fie pl[tit[
(d) Romani 5:8--Pedeapsa a fost pl[tit[ de Hristos
(e) Efeseni 2:8-9--M`ntuirea este un cadou pe gratis
(f) Ioan 1:12 - Trebuie s[-l primim pe Hristos
(g) Apocalipsa 3:20--Hristos la u=a inimii
(h) 1 Ioan 5:11-12--Asigurarea salv[rii

(6) trebuie s[ fime etici =i s[ folosim logica noastr[

(7) trebuie s[ ne ferim de a ne face de ru=ine

(8) trebuie s[ =tim c`nd s[ ne oprim =I c`nd s[ nu ne l[s[m; diferen\a este crucial[


Advantajele m[rutirisirii personale:

1. fiecare poc[it poate s[ fac[ lucrul acesta
a. nu to\i putem predica, c`nta sau ]nv[\a ]n adunare dar to\i putem ]mp[rt[=i Evanghelia cu un prieten
b. metodele pot fi diferite, dar mesajul trebuie s[ r[m`n[ la fel
c. rezultatele sunt la fel
2. aten\ie este dat pentru fiecare individual
a. to\i suntem diferi\i
b. I-a ]n considerare personalitatea respectiv[
3. Putem da aten\ie la probleme personale
4. demonstreaz[ puterea =i sl[biciunea evanghelistului

“F[ lucrul unui evanghelist” asta a fost porunca lui Pavel c[tre t`n[rul Timotei ]n 2 Tim. 4:5. Lucrul de evanghelist este a m[rturisi. Biblia nu ne spune ce a folosit Timotei dar citim c[ Timotei a \inut c[r\ile lui Pavel ]n grija lui. Mai mult citim c`t[ importan\[ d[ Pavel rug[ciunii =i putem ]n\elege c[ Timotei s-a rugat =i a studiat foarte mult - petrec`nd =i timp =i depun`nd o dedicare total[. Trebuie s[ ]ncepem la fel =i noi cu citirea =i studierea Biblie, =i rug[ciunea.

1. Biblia. Fi un bun cunosc[tor al Bibliei. Fi familiar cu Vechiul Testament dar pentru a evangheliza fi expert in Noul Testament. Memoreaz[ c`t mai multe versete care s[ te ajute ]n discu\iile cu cei care vrei s[-i aduci la Cristos.
2. Rug[ciunea. Nu conta pe tine sau pe iscusin\a ta, cere-I lui s[ fie cu tine ]n orice timp, =i ]n orice ocazie c`nd m[rturise=ti pe Domnul mizeaz[ pe rolul Duhului Sf`nt de a convine nu pe metodele tale. Roag-te pentru prieteni, ccuno=tin\e c[rora vrei s[ le spui despre m`ntuirea adus[ ]n dar de Domnul Isus. Dup[ ce ai spus cuiva despre El, atunci ]ncredin\eaz[-I Lui persoana respectiv[. }ncrede-te ]n El pentru rezultate.


CAPITOLUL 10

UCENICUL +I CINA DOMNULUI!
1 Cor 11:23-32

Actul Cinei Domnului este o dramatizare a Evangheliei, o prezentare grafic[ a ceea ce moartea Domnului Isus a realizat!

Ucenicii Domnului Isus nu au avut servicii de biseric[ ]n timpul vie\ii Domnului Isus. Abia ]n ultima s[pt[m`n[ a vie\ii Sale, Domnul Isus a ini\iat Cina, le-a ar[tat simbolismul Cinei =i asta a fost tot, Matei 26:26-29

}n Ierusalim, dup[ venirea Duhului Sf`nt pe p[m`nt, ]n prima s[pt[m`n[ dup[ Rusalii g[sim pe ucenici “fr`ng`nd p`inea” ]n fiecare zi ]n\elesul acestor cuvinte fiind cina Domnului.

Descrierea mai am[nun\it[ o d[ Apostulul Pavel ]n 1 Cor 11:23-32. El spune c[ a primit de la Domnul aceast[ ]nv[\[tur[, iar bisericile noastre practic[ Cina o dat[ pe lun[.

Cina Domnului este forma cea mai ]nalt[ de ]nchinare pentru cel credincios. Toate cel[lalte p[r\i ale ]nchin[rii sunt importante, dar atunci c`nd ucenicul se “]mp[rt[=e=te” c`nd ia Cina Domnului, ]nchinarea este ]mplinit[!

De ce Cina Domnului?
De=i practicat[ diferit, toate bisericle cre=tine practic[ cina Domnului, ar[t`nd importan\a acestui lucru. Domnul Isus a
instituit Cina pentru “pomenirea Lui,” spre a ne aduce aminte de El. Domnul Isus a vrut s[ nu fie “uitat” ]n grupul ucenicilor, acest simbol \in`nd vie amintirea Lui.
Deci Cina Domnului este important[ c[ ne aduce aminte de El, de ce-a f[cut El pentru noi, =i prin Cin[ vestim moartea Domnului p`n[ va veni El. Cina deci are dublu rol de a ne aminte de El =i a ne ajuta s[ vestim moartea Lui p`n[ la venirea Lui.
Cina este o privire ]npre trecut =i una spre viitor!
Cea din trecut ne spune c[ El +i-a dat via\a pentru noi, a l[sat trupul Lui s[ fie fr`nt, s`ngele Lui s[ fie v[rsat pentru mul\i spre iertarea p[cateleor. Ceea ce El a f[cut este uria=! Celor str[ini de leg[minte le-a adus un leg[m`nt nou, etern ]n s`ngele Lui! Cina Domnului ne aduce aminte de ce-a f[cut El pentru noi. Nu ne aduce Cuv`ntul aminte de El? Ba da! }n Cuv`nt citim despre El, via\a =i cuvintele Lui, dar ]n Cina Domnului avem o reprezentare grafic[ a ceea ce a f[cut El pentru noi.
Privirea spre viitor ne spune c[ El va veni! Vestim p`n[ va veni El. Ne d[ certitudinea veniri Lui! Nu-i poveste. El va veni. La venirea Lui vom celebra cu El din noul vin al }mp[r[\iei!


Dar cina este =i o privire la cee ce este acum. Cre=tinismul, via\a de ucenic nu este doar trecut =i viitor ci este prezent! Prezent care ]n Cin[ celebreaz[ ]mp[rt[=irea cu El, al Lui cu noi, =i a noastr[ cu Trupul Lui, 1 Cor 10:16-17. Noi care sunte mul\i, suntem un trup! Aceast[ celebrare este prezent[, =i bucuria celor ce sunt ]n trupul Lui nu este cunoscut[ doar cei ce sunt parte din El.
De ce simbol =i nu mai mult?
Istoric Cina Domnului a suferit diferite interpret[ri, dou[ fiind majore ]n lumea cre=tin[. De la simbolismul primelor veacuri s-a trecut la transubstan\iere, sau tranformarea elementelor cinei ]n trupul Domnului. P`inea devine carnea, trupul Domnului atunci c`nd preotul o sfin\e=te =i o ridic[ ]n sus ca ofert[, sau jertf[ Lui Dumnezeu. Martin Luther a refuzat transubstan\ierea ca nefiind biblic[ dar a ]nlocuit-o cu consubstan\ierea care sun[ diferit de transubstan\iere dar ]n esen\[ nu se deosebe=te prea mult. Elementele nu se tranform[ dar Domnul Isus este prezent ]n elemente. Calvin a respins prezen\a fizic[ a Domnului Isus ]n elemetele cinei, dar a propus prezen\a dinamic[ a Domnului Isus ]n elementele cinei. Reformatorul elve\ian Huldreich (Ulrich) Zwingli re-aduce ]n biseric[ simbolismul instituit de Domnul Isus. Cina este un simbol care ne aduce aminte de El =i vest=te moartea Lui at`t timp c`t va fi practicat[ p`n[ la venirea Lui.
Prezen\a Domnului Isus ]n elemente este mai multe influen\ial[, spiritual[ dec`t metafizc[. De=i noi respingem prezen\a fizic[, noi suntem con=tien\i c[ Domnul Isus ne-a promis c[ va fi cu noi tot timpul, =i mai ales la acest moment al ]nchin[rii prezen\a Lui este cu cei ce particip[ la Cina Domnului.
}nsemn[tatea Cinei

1. Moartea Domnului Isus–Pavel spune c[ p`n[ la venirea Lui vom vesti moartea Domnului Isus!

2. Participarea noastr[ ]n beneficiile mor\ii Lui
Ne identific[m cu ceea ce El a realizat prin moartea Lui!

3. Hran[ Spiritual[
}n Ioan 6 El spune c[ cine nu m[n`nc[ Trupul Lui =i nu bea S`ngele Lui...referin\[ clar simbolic[, nu are parte cu El

4. Unitatea Credincio=ilor

Noi care suntem mul\i form[m un singur trup!

5. Cristos ]=i afirm[ dragostea pentru noi
Nu este mai mare dragoste dec`t s[-=i dea vi\a cineva pentru prietenii lui, El =i-a dat-o pentru noi, deci nu poate fi dep[=it ]n dragoste!

6. Cristos afirm[ c[ toate binecuv`nt[rile m`ntuirii sunt pentru noi.
Cei ce se ]mp[rt[=esc ]n moartea Domnului Isus declar[ c[ sunt m`ntui\i =i din m`ntuire decurd beneficiile iert[rii =i ale primiri ]n starea de har.
7. Noi ne afirm[m credin\a ]n Domnul Isus.
La Cina Domnului noi afirm[m c[ nu doar am ]nceput via\a de credin\[, botezul fiind un act de ini\iere, ci continu[m via\a de credin\[.
Cine se paote ]mp[rt[=i?
Doar cei m`ntui\i, boteza\i =i ]n bun[ r`nduial[ cu Domnul =i cu biserica. Cei nem`ntui\i nu se pot ]mp[rt[=i deoarece simbolul nu reprezint[ nimic pentru ei. Cei neboteza\i nu au f[cut primul pas al scult[rii cum pot s[-l fac[ pe al doilea?
A fi ]n bun[ r`nduial[ ]nseamn[ a fi ]n stare de pace =i f[r[ p[cate nem[rturisite.
C`t de frecvent?
Oridec`te ori! S[pt[m`nal, zlinic, lunar. Toate aceste frecven\e au fost folosite, =i nu e nimic mai special ]ntr-una sau alta.

CAPITOLUL 11
UCENICUL +I LUPTA SPIRITUAL{

Poetul rom`n George Co=buc scria ]n poezia “Lupta Vie\ii,”

Copiii nu-n\eleg ce vor, a pl`nge-i cumin\ia lor
Dar lucrul cel mai la= ]n lume e un b[rbat t`nguitor.
Nimic nu-i mai de r`s ca pl`nsul ]n ochii unui lupt[tor.
O lupt[-i via\a deci te lupt[ cu dragoste de ea, cu dor.


Pe seama cui? E=ti un nemernic c`nd n-ai un \el hot[r`tor.
Tu ai pe-ai t[i! De n-ai pe nimeni, te lup\i pe seama tuturor.
E tragedie-n[l\[toare c`nd, birui\i, o=tenii mor
Dar sunt eroi de epopee c`nd bra\ul li-e biruitor.

Comediant e cel ce pl`nge, =i-un un neom, c[-i dezertor
Oricare-ar fi sf`r=itul luptei, s[ stai lupt`nd c[ci e=ti dator!
Tr[iesc acei ce vor s[ lupte; iar cei frico=i se pl`ns =i mor
De-i vezi murind s[-i la=i s[ moar[, c[ moartea e menirea lor.

Nu-i vorba de lupt[ spiritual[ ]n aceast[ poezie, dar ideea c[ via\a e o lupt[ e un mare adev[r!
Ucenicul care umbl[ ]n voia Lui Dumnezeu, care vrea s[ fie ca }nv[\[torul Lui va fi confruntat mereu cu du=manul care nu vrea acest lucru. Diavolul s-a opus Domnului Isus, =i ]n mod categoric se opune =i nou[. E tragic s[ crezi c[ via\a de ucenicie este f[r[ lupt[, e grav s[ nu fi preg[tit pentru atacurile care cel r[u le va aduce ]mpotriva ta.

Domnul Isus a preg[tit pe ucenici spun`ndu-le c[ vor fi ur`\i de lume, Ioan 15:18; vor fi da\i afar[ din sinagogi, vor fi uci=i, iar cei ce o vor face vor pretinde c[ fac slujb[ Lui Dumnezeu, Ioan 16:2; 1 Ioan 3:1, 13. Atacurile lumii au fost =i sunt sim\ite de c[tre cei ce-L iubesc pe Dumnezeu.

Lupta spiritual[ nu se rezum[ doar la primii ani de credin\[, ci este un proces care \ine toat[ via\a. Sunt perioade intense de atac, de obicei c`nd te hot[r[=ti s[ fi cu adev[rat ucenicul Lui, c`nd ai luat ]n serios chemarea de a fi ca El, nu te a=tepta la aplauzele diavolului. El prefer[ cre=tini care s[ fie ]n mul\ime, s[ admire pe Isus ca pe un bun ]nv[\[tor, lucr[tor de minuni, dar nu cumva s[ te desprinzi de mul\ime =i s[ vrei s[ instaurezi domnia Domnului Isus ]n via\a ta plenar c[ci va declan=a tot feluri de atacuri. Asta nu ]nseamn[ c[ doar atunci te atac[, dar intensitatea e mult mai mare.
Majoritatea cre=tinilor recunosc c[ sunt patru surse ale necazurilor sau ]ncerc[rilor noastre:


1. Din propriile noatre ac\iuni gre=ite, Gal. 6:7. Ceea ce seam[n[ omul aceia va secera. Condu excesiv, =i vei avea de suferit. Poli\istul \i se va p[rea un sol al diavolului, ceasul r[u, nenorocul s[ te prind[, etc. Totul ar fi putut evitat printr-o ac\iune cu judecat[. Sunt “n” ac\iuni non-morale care le facem =i ele au consecin\e din cele mai nepl[cute pentru noi, dar nu avem pe cine pune blama dec`t pe noi! Osea 8:7–Au sem[nat v`nt vor secera furtun[. Spune o vorb[ necugetat[, =i mai adun[ penele!

Efeseni 4:25-27 Dai ocazie diavolului. Pavel spune s[ nu-i d[m dar prin comportarea noastr[, vorbirea noastr[ ]i d[m prilej. El nu pierde prilejul =i ne atac[.


Nu doar prin noi, ci prin familie =i prin biseric[ ne atac[.
1 Tim 4:1 Pavel ]l avertizeaz[ pe Timotei s[ fie atent c[ unii vor promova doctrina demonilor ]n biseric[!

Daniel vede pe diavol influen\`nd na\iuni ]ntregi, Daniel 10–Efeseni 2:2.

2. Atacul diavolului, 1 Ioan 2:16;

a. Pofta firii p[m`nte=ti; 2 Sam 11:2-4; Matei 4:2-3

b. Pofta ochilor; 2 Tim 4:10; Matei 4:8

c. L[ud[ro=ia vie\ii; Obadia 3, 4; Matei 4:5-6

Aceste atacuri sunt comune tuturor oamenilor, intensitatea lor cre=te ]n sfera sl[biciunii fiec[ruia. Nu toate trei vin de-o dat[, de=i pot veni toate trei. Nu toate cu acea=i intensitate.

Credniciosul trebuie s[ fie con=tinet de =iretlicurile celui r[u, cunosc`ndu-i planul mult mai u=or biruie=ti, 2 Cor 2:11

Credinciosul trebuie bine echipat, Efeseni 6:10-18.

Armele noastre nu sunt fire=ti ci duhovnice=ti, 2 Cor 10:3-5.

Diavolul tulbur[ lini=tea multora d`nd t`rcoale, venind prin g`nduri, vorbe, priviri...nu te r[pune, nu poate s[ te doboare, dar dac[ nu te ]mpotrive=ti tare ]n credin\[ te obose=te spiritual, =i atunci devii victima Lui. Sunt mul\i care sunt lovi\i cu tot felul de s[ge\i arz[toare ]n sufletul lor, s[ge\i care ard =i macin[. Dac[ scutul credin\ei e pe noi, le vom stinge, altfel ele ne vor arde.

3. Dumnezeu ne pedepse=te pentru p[catele noastre

Sursa aceasta de conflict o cuno=tem mai bine. Ucenicul =tie c`nd face p[cate, =tie c`nd trebuie disciplinat =i pedeapsa ]l va aduce la ]n\elegerea mai ad`nc[ a rela\iei de paternitate a Lui Dumnezeu cu el. Cei ce nu sunt disciplina\i, cei ce nu sunt ]ndrepta\i sunt ]n afara familiei Lui Dumnezeu, Evrei 12:5-12.
}n dragostea Lui p[rinteasc[ El ne pedepse=te pentru a ne face mai buni.

4. Dumnezeu ne testeaz[ pentru cre=terea spiritual[. 2 Cor 12:7; Evrei 5:8
Avraam, Iosif, Moise, Noe, Iov, Domnul Isus

Aceste caractere biblice au fost greu ]ncercate dar nu pentru ac\iuni gre=ite, nici ispiti\i de diavolul, nici disciplina\i pentru p[cate, ci ]ncerca\i asemenea aurului pentru a deveni tot mai pl[cu\i ]anintea Domnului!

* Tony Evans scrie ]n “The Battle is the Lord’s” c[ un campion de =ah a intrat ]ntr-un muzeu de art[. Acolo a v[zut un tablou interesant, diavolul era la masa de =ah cu un t`n[r. Numele tabloului era “=ah-mat.” Diavolul r`dea cu gura p`n[ la urechi, iar t`n[rul ar[t[ ]ngrozit. Diavolul l-a pus la col\, l-a b[tut, lupta era pierdut[. Campionul s-a dus la curatorul muzeului =i l-a ]ntrebat dac[ nu are cumva o tabl[ de =ah. Acesta a c[utat =i a g[sit ]ntr-un dulap o tabl[ de =ah. Campionul a luat-o. A arnajat-o ]n toate felurile posibile =i apoi a pus-o la picioarele tabloului. A ]ntors-o spre t`n[r =i prin tablou vroia s[-i spun[, “nu-i =ah-mat...mai este o mutare, mai po\i s[ faci o mutare =i-l ba\i tu pe el...”

Ne d[m seama c[ mul\i tineri =i b[tr`ni se trezesc prea t`rziu c[ au fost f[cu\i =ah-mat de diavolul. Marele Campion, Domnul Isus l-a f[cut =ah-mat pe diavolul la Golgota. El este prezent ]n fa\a noatr[ la orice b[t[lie =i ne ofer[ mutarea Lui, ne ofer[ s[-l punem pe El ]naintea noastr[. Mul\i l-am luat pe El =i El ne-a scos din ]ncurc[tura mor\ii =i a ]nfr`ngerilor spirituale, dar mai sunt mul\i care stau bloca\i ]n fa\a atacurilor snistre ale celui r[u.

Lupta e cr`ncen[, dar El ne-a asigurat biruin\a. Prin El noi suntem mai mult dec`t biruitori!


CAPITOLUL 12

UCENICUL +I BANII
Luca 12:15

Feri\i-v[ de orice l[comie de bani; c[ci via\a cuiva nu st[ ]n bel=ugul avu\iei lui.

De=i ucenicului i se pare discu\ia despre bani ca fiind nespiritual[, adev[ratul ucenic va ]nv[\a de la Domnul Isus c[ banii au avut un loc important ]n discu\iile }nv[\[torului.

Banii au importan\[ destul de mare ]n via\a tuturor dar mai ales al credincio=ilor. De ce? Banii sunt valoarea ce-o primim ]n schimbul timpului care-l d[m cuiva, deci ei reprezint[ mare parte din via\a noastr[. Mai mult, Domnul Isus a vorbit enorm de mult despre bani, adminstrarea lor, pozi\ia fa\[ de bani.

Este de o vital[ importan\[ s[ ne ]ncredem ]n Dumnezeu cu privire la resursele materiale, deoarece ]ncrederea ]n bani, avere, este o curs[ ]n care mul\i au c[zut victime! Mul\imea care nu-l urmeaz[ pe Domnul Isus alearg[ dup[ bani =i toate energiile se duc pe c`=tig.

Ucenicul Domnului Isus, cel care ]nva\[ mereu de la }nv[\[torul lui cum s[-=i tr[iasc[ via\a ]n fiecare zi, va fi foarte interesat s[ ]nve\e ceea ce Domnul Isus spune despre bani =i ]n general despre lucrurile materiale.

1. Valoarea vie\ii este de alt[ natur[! V. 15
Via\a cuiva nu st[ ]n bel=ugul avu\iei lui.
Domnul Isus ilustreaz[ punctul acesta prin pilda omului care a avut o recolt[ record. Omul a planificat bine, a lucrat bine, Dumnezeu a fost binevoitor =i i-a dat ploaie, soare, v`nt, condi\ii optime pentru succes. P[catul lui a fost c[ a crezut c[ via\a este aceasta, dar ]n noaptea dup[ cele mai ambi]ioase planuri, via\a s-a terminat. Via\a nu a avut nici ]n clin nici ]n m`nec[ cu calculele =i planurile lui.

Domnul Isus nu se leag[ de bog[\ia lui ci de faptul c[ via\a este mai mult dec`t a v[zut el. Via\a este un concept mult mai ]nalt, dar argintul blocheaz[ aceast[ vedere.
***Un om bogat a invitat pe pastorul lui ]n vizit[ s[ discute despre lucrurile vie\ii spirituale. Oric`t pastorul a ]ncercat, omul nu pricepea ceea ce el spunea. Pastorul l-a rugat pe om s[ priveasc[ pe geam afar[ =i s[-i spun[ ce vede. “Oameni, ma=ini, cl[diri, iarb[, etc.” Vino =i uit[-te ]n oglind[ acum. Ce vezi? “Pe mine.” +i geamul =i oglinda sunt sticl[ transparent[, cum de prin una vezi pe al\ii =i prin alta doar pe tine? Argintul pe spatele oglinzii ]mpiedic[ s[-i vezi pe al\ii.***

Omul care a avut recolta record nu a v[zut pe nimeni dec`t pe el, iar f[c`nd a=a, Domnul Isus ]i d[ un nume care nu place la nimeni, “nebunule!”

2. Cel ce adun[ comori pentru sine este nebun, v. 21

Bog[\iile nu dau valoare vie\ii. Ast[zi ca =i atunci oamenii cred c[ cei ce au mult, mu\ii bani sunt de valoare, dar ]naintea lui Dumnezeu, altceva d[ valoare vie\ii. El ne-a f[cut cu o dimensiune spiritual[, dimensiune ce ]n\elege adev[ratele bog[\ii.
Bog[\iile sunt trec[toare. Imperii mari au trecut. Oameni foarte boga\i au ajuns muritori de foame. B[nci s-au ]nchis, fabrici s-au ]nchis, banii =i-au pierdut nu o dat[ orice valoare.

Bog[\iile pot s[ te opreasc[ s[-l vezi pe Dumnezeu. Omul cu recolta record nu a putut s[-l mai vad[ pe Dumnezeu. }ngrijpr[rile =i ]n=el[ciunile bog[\iilor l-au orbit.


3. Cum te po\i ]mbog[\i fa\[ de Dumnezeu?

(1) Nu-\i pune inima ]n bog[\ii, fi atent la practici necinstite de ]mbog[\ire (Ps. 62:10; Iacov 5:1-6).(2) Dumnezeu ne cere s[ fim mul\umi\i cu ce avem, s[ nu poftim ce au al\ii (Ex. 20:17; Evr. 13:5).(3) Iubind banii =i bog[\ia ne ]n=el[m Mat. 13:22; 1 Tim. 6:6-10; Apoc. 3:17).(4) D`nd slav[ Lui Dumnezeu cu mul\umire pentru tot ce avem, =i ajut`nd pe al\ii este atitudinea corect[ (Deut. 8:11, 17-18; Prov. 3:9-10; Mat. 10:8; Fap. 20:35).
(5) Este gre=it s[-\i zide=ti reputa\ia pe ceea ce ai, rezultatele pot fi dezastroase, omul cu recolta record, Anania =i Safira (Fap. 5:1-11).(6) Bog[\ia este un dar de la Dumnezeu =i trebuie folosit[ cu responsabilitate (1 Tim. 6:17-18; 2 Cor. 8-9).
Banii sunt un excelent servitor, dar un teribil, tiran conduc[tor!

1 Tim 6:10 iubirea de bani este p[cat, nu banii ]n sine!

Evrei 13:3 s[ nu fi\i iubitori de bani! Mul\umi\i-v[ cu ce ave\i!

Dumnezeu promite: Nu te voi l[sa niciodat[; nu vei fi abandonat de El!

A=a c[ putem fi...cum? Plini de ]ncredere, declar`nd: Domnul este ajutorul meu, nu m[ voi teme, ce mi-ar putea face omul? Nimic!

Exist[ o imens[ diferen\[ ]ntre dorin\[ =i necesitate!


Dumnezeu promite c[ va ]ngriji de toate nevoile noastre, problema ce-o avem noi este c[ dorim multe lucruri care nu ne sunt de absolut[ necesitate!

Este de o vital[ importan\[ s[ ne ]ncredem ]n Dumnezeu cu privire la resursele materiale, deoarece ]ncrederea ]n bani, avere, este o curs[ ]n care mul\i au c[zut victime!

Banii sunt un excelent servitor, dar un teribil, tiran conduc[tor!

1 Tim 6:10 iubirea de bani este p[cat, nu banii ]n sine!

Dumnezeu promite c[ va ]ngriji de toate nevoile noastre, problema ce-o avem noi este c[ dorim multe lucruri care nu ne sunt de absolut[ necesitate!

Filipeni 4:19

L[comia/dorin\a de a avea satisf[cute dorin\ele imediat, duc la p[cat, =i ne]ncredere ]n Dumnezeu!

La fel ca orice poft[, pofta dup[ bani duce la r[u, pentru c[ cei se ]ncred ]n bani }l neag[ pe Dumnezeu c[ le-ar purta de grij[.

Proverbe 23:4; 28:8, 22 Nu te chinui s[ te ]mbog[\e=ti!

Bog[\iile sunt incapabile s[ aduc[ fericirea, ele nu r[m`n ve=nic, Iacov 5:1-3

Psalmul 119:36 Inima, afec\iunea s[-\i fie ][ndreptat[ spre Cuv`nt, spre Dumnezeu, nu spre c`=tig!

Matei 6:24, 33 Este imposibil s[ sluje=ti pe Dumnezeu =i pe bani! }mp[r[\ia Lui, El trebuie s[ fie prioritatea noastr[ suprem[!


Luca 18:18-25 Tân[rul bogat a iubit mai mult banii dec`t pe Dumnezeu!

Folosirea corect[ a banilor
1 Tim 6:18-19
1 Tim 4:8

Luca 12:33 Face\[i-v[ rost de pungi care nu se ]nvechesc!


CAPITOLUL 13

UCENICUL +I MUNCA LUI, LOCUL DE MUNC{
Luca 5:1-11

Suntem con=tien\i c[ mare parte din timp o petrecem la serviciul nostru. Ar fi absurd s[ credem c[ Dumnezeu a vrut ca ucenicii Lui s[ fie doar ai lui ]n timpul liber iar la serviciu nu. Este o abera\ie de la normal s[ credem a=a ceva.

Domnul Isus a vorbit mult despre munc[ =i practicile din vremea Lui. El a vorbit despre investi\ii, economii, datorii, ]mprumuturi, capital, dob`nzi, porocedurile de angajare, structurile de salarizare, construc\ii, planuri de construc\ii, g[sirea banilor pierdu\i, necinste ]n afaceri, reducerea datoriilor, etc.

Lumea vestic[ a adoptat compartimentalizarea sau segmentarea vie\ii. Separarea religiei de stat, a =colii de biseric[, a vie\ii publice de cea particular[, etc.

}n religiile estice, via\a religioas[ =i cea laic[ se contope=te. Via\a cu dumnezeul lor =i cea politic[, angajarea zilnic[ sunt tot una. To\ii terori=tii fanatici care omoar[ sau iau ostateci nu o fac ]n timpul liber ci aceasta este via\a lor, dedicarea lor ]n numele religiei.

Dumnezeu care ne-a creat =i ne-a a=ezat pe acest p[m`nt a f[cut-o ca noi s[ “administr[m” p[m`ntul. Diavolul a furat acest drept de la Adam, =i noua Lui crea\ie nici grij[ nu are c[ oameni care
nu-L cunosc pe Dumnezeu adminstreaz[ p[m`ntul. Cum vede Dumnezeu acest lucru c`nd cei ce conduc lumea Lui nici grij[ nu au cine este El =i ce vrea El? Noi cei care-L cunoa=tem pe El nu avem nici un impact ]n lumea Lui?!

I. Dumnezeu a creat universul

F[r[ posibilitate de t[gad[, acest p[m`nt este crea\ia unui Dumnezeu inteligent =i bun. Al Domnului este p[m`ntul cu tot ce este pe el spunea psalmistul, Ps. 24:1-2

II. Dumnezeu este interesat cum merge acest univers

Dumnezeu nu a f[cut p[m`ntul ca s[ mearg[ f[r[ \int[. El vrea ca noi s[ ne rug[m “vie ]mp[r[\ia Ta, =i fac[-se voia Ta precum ]n cer =i pe p[m`nt!” Este clar c[ Dumnezeu nu vrea ca alt[ voie s[ se fac[ dec`t voia Lui!

III. Dumnezeu ne-a pus pe noi s[ adminstr[m acest univers

Voia Lui Dumnezeu este ]mplinit[ de copiii Lui Dumnezeu =i ei ar trebui s[ adminstreze p[m`ntul, principiile lor ar trebui s[ fie cele care conduc afacerile acestui p[m`nt.

IV. Copiii Lui trebuie s[ fie cei dint`i ]n toate lucrurile


Aici ]ncepe responsabilitatea noastr[. La locul de munc[, fiecare credincios trebuie s[ exceleze, s[ avanseze, s[ fie ]n pozi\ia de a influne\a ]ntrega atmosfer[. Nu prin for\[, nu prin practici necinstite, ci ]n cea mai exemplar[ comportare, excelen\[ ]n tot ceea ce facem, f[c`nd totul ca pentru Domnul.

V. Via\a noastr[ de la biseric[ nu trebuie s[ fie diferit[ la lucru
Noi s[ lupt[m ]mpotriva privatiz[rii, a compartimantaliz[rii, a segment[rii vie\ii noastre. Noi ducem cu noi la locul de munca via\a de cre=tin.

V. Etica, moralitatea noastr[ trebuie s[ fie net superioar[ celorlal\i

}n lumea de ast[zi etica =i morala multora este egal[ cu a celor necredincio=i. Minciuna, ]n=eleciunea, furtul de timp, bani, materiale, ]ndoirea adev[rului, scurtarea lui s[ nu fie nici pomenite.

VI. Lumina noastr[ trebuie s[ fie clar[, sarea cu gust
Evanghelizarea locului de munc[ trebuie s[ fie un lucru de la sine ]n\eles. Evanghelizarea rela\ional[ se face cel mai bine la locul de munc[. Nu trebuie s[ pui o Biblie mare pe masa de lucru, ci s[ pui o via\[ ca a Domnului Isus ]naintea oamenilor =i El ]i va atrage la El.


CAPITOLUL 14

PERSEVEREN|A UCENICULUI/P{STRAREA LUI }N HAR

Odat[ m`ntuit, pentru totdeauna m`ntuit?

Un suflet cu adev[rat m`ntuit poate fi pierdut?

Amble ]ntreb[ri sunt pertinente, iar r[spunsurile difer[ func\ie de cine le d[ =i din ce grupare face parte.

1. Biserica Romano Catolic[ sus\ine c[ m`ntuirea se poate piere prin comiterea p[catului de moarte.
2. Luteranii =i Arminienii spun c[ o persoan[ poate s[-=i piard[ m`ntuirea, dar nici unul din cei ale=i nu =i-o va pierde. Ambigu[ aceasta idee, dar sus\inut[ de mul\i credincio=i Rom`ni.

3. Wesley a spus c[ prin p[catuirea cu voia =i apostazie se poate pierde m`ntuirea.

4. Biblia spune c[ “]n veac nu vor pieri!” Ioan 10:27.

Ucenicul prive=te din punctul de vedere divin, iar acestsa spune c[ puterea Lui Dumnezeu p[streaz[ pe cel credincios, 1 Petru 1:5


Un lucru trebuie ]n\eles clar, nu to\i cei ce zic Doamne Doamne vor fi m`ntui\i doar cei ce fac voia Lui Dumnezeu, deci doar acestora li se aplic[ principiul m`ntuirii ve=nice!

Trebuie =tiut c[ Biblia este baza siguran\ei m`ntuirii nu experine\a cuiva. C`nd experien\a devine normativ[ atunci nu mai exist[ norm[!

M`ntuirea etern[ asigur[ pe cel credincios c[ va fi:

a. P[zit de Dumnezeu

b. P[zit prin credin\[ nu f[r[ credin\[.

c. P[zit etern nu doar pentru o vreme!


Dumnezeu asigur[ m`ntuirea ve=nic[ tuturor adev[ra\ilor credincio=i =i ]i va determina s[ persevereze ]n har p`n[ ]n ziua aceea!

Perseveren\a este rezultatul siguran\ei m`ntuirii =i a p[str[rii ]n har a celor m`ntui\i

Ioan 8:31-32 Dac[ r[m`ne\i ]n Cuv`ntul Meu, sunte\i ]ntr-adev[r ucenicii Mei. Ve\i cunoa=te adev[rul =i adev[rul v[ va face liberi!

Ioan 15:10 Dac[ p[zi\i poruncile Mele, ve\i r[m`ne ]n dragostea Mea, dup[ cum =i Eu am p[zit poruncile Tat[lui Meu =i r[m`n ]n dragostea Lui.
1 Cor 15:2 Prin Evanghelie sunte\i m`ntui\i dac[ o \ine\i a=a cum v-am propov[duit-o; altfel degeaba a\i crezut.

Colos 1:23 Negre=ti dac[ r[m`ne\i =i mai departe ]ntemeia\i =i neclinti\i ]n credin\[.

Evrei 3:14 C[ci ne-a f[cut p[rta=i ai Lui Cristos, dac[ p[str[m p`n[ la sf`r=it ]ncrederea nezguduit[ de la ]nceput.

Evrei 12:14 Urm[ri\i pacea cu to\ii =i sfin\irea, f[r[ care nimeni nu va vedea pe Domnul.

1 John 3:9 Oricine este n[scut din Dumnezeu, nu p[c[tuie=te, pentru c[ s[m`n\a Lui r[m`ne ]n el =i nu poate p[c[tui fiindc[ este n[scut din Dumnezeu!

Juda 21-24 |ine\i vă în dragostea lui Dumnezeu, =i a=tepta\i îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru via\a ve=nică. Mustra\i pe cei ce se despart de voi; căuta\i să m`ntui\i pe unii, smulg`ndu i din foc; de al\ii iar[=i fie vă milă cu frică, ur`nd p`nă =i căma=a m`njită de carne. Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, =i să vă facă să vă înfă\i=a\i fără prihană =i plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, M`ntuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măre\ie, putere =i stăp`nire, mai înainte de to\i vecii, =i acum =i în veci. Amin.

Siguran\a m`ntuirii se bazeaz[ pe harul Lui Dumnezeu =i pe faptul c[ via\a ve=nic[ este un dar, un dar ve=nic.


Ioan 6:39 +i voia Celui ce m-a trimis este s[ nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El ci s[-l ]nviez ]n ziua de apoi.

Ioan 10:27-30 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, =i ele vin după Mine. Eu le dau via\a ve=nică, în veac nu vor pieri, =i nimeni nu le va smulge din m`na Mea.
Tatăl Meu, care Mi le a dat este mai mare dec`t to\i, =i nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu. Eu =i Tatăl una suntem.>

Romani 8:31-39
Nu este nimic =i nimeni ]n stare s[ ne despart[ de dragostea Lui Dumnezeu demonstrat[ ]n Domnul Isus!

Rom 11:29 C[ci Lui Dumnezeu nu-i pare r[u de darurile =i de chemarea f[cut[.

1 Cor 1:8-9 El v[ v-a ]nt[ri p`n[ la f`r=it, ]n a=a fel ca s[ fi\i f[r[ vin[ ]n ziua venirii Domnului nostru Isus Cristos. Credincios este Dumnezeu care v-a chemat la p[rt[=ie cu Fiul S[u Isus Cristos, Domnul nostru.

Efes 4:30 S[ nu ]ntrista\i pe Duhul Sf`nt prin care a\i fost sigila\i pentru ziua r[scump[r[rii.

Filip. 1:6 Sunt ]ncredin\at c[ Acela care a ]nceput ]n voi aceast[ bun[ lucrare, o va ispr[vi p`n[ ]n ziua Lui Cristos.

1 Tes 5:23-24 Dumnezeul p[cii s[ v[ sfin\easc[ El ]nsu=i pe deplin; =i duhul vostru, sufletul vostru =i trupul vostru s[ fie p[zite ]ntregi f[r[ prihan[ la venirea Domnului nostru Isus Cristos. Cel ce v-a chemat este credincios, =i va face lucrul acesta.

Iuda 1..cei chema\i, care sunt iubi\i ]n Dumnezeu Tat[l, =i p[stra\i pentru Isus Cristos.

1 Ioan 5:18 +tim c[ oricine este n[scut din Dumnezeu nu p[c[tuie=te, ci cel n[scut din Dumnezeu ]l p[ze=te, =i cel r[u nu se atinge de el.


St`lpii care sprijinesc siguran\a m`ntuirii:

1. Moartea Domnului Isus

Rom 8:34 Cine-i va os`ndi? Cristos a murit! Ba mai mult El a =i ]nviat, st[ la dreapta lui Dumnezeu =i mijloce=te pentru noi.

2. }nvierea Domnului Isus

Ioan 14:19...pentru c[ Eu tr[iesc =i voi ve\i tr[i!

1 Pet 1:3 Binecuv`ntat s[ fie Dumnezeu, Tat[l Domnului nostru Isus Cristos, care dup[ ]ndurarea Sa cea mare, ne-a n[scut din nou prin ]nvierea Lui Isus Cristos din mor\i la o n[dejde vie!

3. Mijlocirea Domnului Isus Cristos

Ioan 17:24 Eu le-am dat slava pe care Mi-a dat-o Tu, pentru ca ei s[ fie una cum =i noi suntem una.


Rom 5:10 C[ci dac[ atunci c`nd eram vr[jma=i, am fost ]mp[ca\i cu Dumenzeu prin moartea Fiului S[u, cu mult mai mult acum, c`ns suntem ]mp[ca\i cu El, vom fi m`ntui\i prin via\a Lui.

Evr. 7:25 De aceea =i poate s[ m`ntuiasc[ ]n chip des[v`r=it pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru c[ tr[i=te ve=nic ca s[ mijloceasc[ pentru ei.


4. Scopul Lui Dumnezeu

Rom 8:30 Pe cei ce i-a hot[r`t, i-a chemat. Pe cei ce i-a chemat i-a socotit neprih[ni\i, pe ace=tia i-a =i glorificat.


5. Puterea Lui Dumnezeu

1 Pet 1:5 Voi sunte\i p[zi\i de puterea Lui Dumnezeu

Ioan 10:28-29 Nimeni nu ne poate smulge din m`na Domnului Isus =i a Lui Dumnezeu

Iuda 24-5 Iar Aceluia care poate s[ v[ p[zeasc[ de orice c[dere =i s[ v[ fac[ s[ v[ ]nf[\i=a\i f[r[ prihan[ =i plini de bucurie ]naintea slavei Sale! Singurului Dumnezeu, M`ntuitorul nostru prin Isus Cristos, Domnul nostru, s[ fie slava, m[re\ia, puterea =i st[p`nirea, mai ]nainte de to\i vecii, =i acum =i ]n veci. Amin.


6. Credincio=ia Lui Dumnezeu

1 Tes 5:24 Cel ce v-a chemat este credincios, =i va face lucrul acesta.


7. Providen\a Lui Dumnezeu

Rom 8:28 Toate lucrurile lucreaz[ ]mpreun[ spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu. M`na ]nvizibil[ providen\ial[ a Lui Dumenzeu lucreaz[ totul spre binele noastru ve=nic!


8. Pecetea sau sigilul Duhului Sf`nt

Efes 4:30 S[ nu ]ntrista\i pe Duhul Sf`nt prin care a\i fost sigila\i pentru ziua r[scump[r[rii.


9. Consiten\a caracterului Lui Dumnezeu

2 Tim 2:13 Dac[ suntem necredincio=i, totu=i El r[m`ne credincios, c[ci nu se poate t[g[dui singur. El nu se minte pe El. Ne-a m`ntuit, =i ne-a m`ntuit ve=nic!

Valoarea practic[ a siguran\ei eterne
1. Ne ]ncurajeaz[ s[-L slujim cu credincio=ie
1 Cor 15:58 De aceea, pentru c[ ne d[ biruin\a, fi\i tari, neclinti\i, spori\i totdeauna ]n lucrul Domnului c[ci =ti\i c[ci osteneala voastr[ nu este zadarnic[.
2. Pe cel timd ]l umple de speran\[.

3. Ne d[ asigurare =i bucurie ]n tr[irea cu El. Via\[ din bel=ug, ]ntr-un osp[\ necurmat, plin de bucurie la picioarele Lui. Ve=nice sunt desf[t[rile la dreapta Lui.


4. Produce o tr[ire Cre=tin[ consistent[!
Cine r[m`ne ]n El aduce mult[ road[!
C`nd s-a construit posul numit “Golden Gate” din San Franciso, California, dou[zeci =i trei de muncitori au murit c[z`nd ]n ap[. Cam pe la jum[tatea proectului, o mare plas[ a fost prins[ sub pod pentru siguran\a muncitorilor. Surprinz[tor, dup[ aceea doar zece munitori au mai c[zut =i to\i zece au fost salva\i fiind prin=i de plasa salvatoare. Nu doar at`t, dar productivitatea muncii a crescut cu peste 25% dup[ instalarea plasei. Asigura\i de prezen\a plasei, ei nu au dansat pe pod, ci au lucrat cu mai mult entuziasm =tiind c[ nu trebuie ei s[ se p[zeasc[. Ar fi gre=it s[ credem c[ ucenicul m`ntuit se “joac[“ de-a poc[in\a, nu ci el cre=te ]n asem[narea Domnului Isus =i lucreaz[ cu entuziasm =tiind c[ este p[zit nu de o plas[ care se poate rupe, ci de “putea Lui Dumenzeu.”


CAPITOLUL 15
UCENICUL D~ND SOCOTEAL{ DE N{DEJDEA CARE ESTE }N EL
1 Petru 3:13-15

Nici nu termini de explicat ceea ce ]nseamn[ mare m`ntuire dat[ de Domnul Isus, bucuria ]n n[dejdea ve=nic[ a acestei m`ntuiri, =i imediat auzi zeci de ]ntreb[ri. Chiar a=a s[ fie? Nu cumva sunte\i orbi =i vede\i doar o parte a lucrurilor? Nu sunt zeci de texte care spun contrariul?

Petru a =tiu c[ ucenicii vor avea de dat r[spuns despre n[dejdea care este ]n ei, de aceea i-a avertizat s[ fie ]ntodeauna gata. Cred c[ Domnul Isus a preg[tit ucenicii s[ nu se ]ngrijoreze c`nd vor sta ]n fa\a acuzatorilor lor, dar nu cred c[ a fost necesar s[-i preg[teasc[ pentru a dovedi altor credincio=i c[ ceea ce El a adus este temporar, =i ucenicia este doar pentru o vreme. Ucenicul =tie care este Dumnezeu Lui =i bazat pe ]ncrederea ]n suveranitatea absolut[ a Lui Dumnezeu, uncenicul st[ absolut =i sigur ]n m`ntuirea care-l \ine.

Domnul Isus a preg[tit ucenicii s[ dea socoteal[ celor ce nu erau credincio=i, autorit[\ilor care-i vor persecuta, dar ast[zi marile controverse sunt ]ntre credincio=ii de diferite p[reri. Disputa cu cei din afar[ e aproape inexistent[, pe c`nd disputele din interior sunt tot mai intense. Pavel spune c[ e bine s[ fie pentru a ie=i adev[rul la lumin[.

Din nou, s[ fie clar pentru to\i, siguran\a m`ntuirii este doar pentru cei m`ntui\i. Cei nem`ntui\i se cunosc dup[ roade, dup[ fapte =i este clar c[ ei nu au ce siguran\[ s[ aibe. Cel ce este ascuns cu Cristos ]n Dumnezeu, cel ce numai tr[ie=te el ci Cristos tr[ie=te ]n El, nu se ]ngrijoreaz[, ]ngrijorarea ]l dezonoreaz[ pe Dumnezeu, din M`na Lui nimeni nu-l poate smulge.


Care sunt cele mai frecvente obiec\ii la siguran\a m`ntuirii?

1. Dac[ m`ntuirea este ve=nic[, omul credncios nu ]=i pierde libertatea? Fiind ]n m`na Lui Dumnezeu, a Domnului Isus, nimeni nu-l smulge de acolo =i nici el nu poate pleca, nu implic[ aceasta c[ omul nu e liber?

R[spunsul la aceast[ obiec\ie este simplu. Care libertate? Din ]ntuneric nu am putut pleca c`nd am vrut, am fost robi p[catului =i ai mor\ii, nimic nu ne putea elibera, dar a venit Domnul Isus =i ne-a eliberat, El prin moatea Lui ne-a scos din moartea noastr[ spiritual[. Eliberat din moarte, adu=i la via\[, transfera\i ]n ]mp[r[\ia Lui, robii Domnului, ce libertate vrem s[ d[m omului? S[ se duc[ ]napoi ]n robie? Diavolul nu ne-a l[sat dec`t atunci c`nd am murit cu Cristos (prin credin\[ am aplicat moartea Lui pentru via\a noastr[), ne va l[sa Cristos? Dac[ noi vrem! Vrea credinciosul?

Pavel spune c[ noi nu suntem ai no=tri ci am fost cump[ra\i cu un pre\, 1 Cor 6:19-20.
Fiinid cump[rat cu un pre\ apar\ii Celui ce te-a r[scump[rat =i dorind sa pleci, dorind p[catul dovede=ti nimic altceva c[ nu ai fost a Lui Lui. Copiii Lui nu vor s[ plece. Fiul rispitor nu mai pleac[ din casa Tat[lui, sau cel pu\in Domnul Isus se opre=te cu povestirea ]nainte de acel poten\ial eveniment. Lui nu-i este ru=ine s[ roage pe tat[l lui s[-l considere ca pe un sclav, dar tat[l ]i d[ pozi\ia de fiu. Ca fiu eu cred c[ nu a mai dorit s[ plece.

Exclude acesta responsabilitatea lui de a fi un fiu bun =i ascult[tor? Dar ne imagin[m c[ ar fi fost altfel? Pavel a prigonit pe cre=tini, a crezut din toat[ inim[ c[ ei sunt o plag[ pentru societatea lui, dar c`nd Domnul l-a arestat pe drumul Damascului, c`nd Domnul l-a adus ]n familia Lui, citim undeva despre dorin\a lui de a merge inapoi? Citim c[ ]=i d[dea toate silin\ele =i se lupta, fiind bine ]ncredin\at ]n Cine a crezut.
Libertatea noastr[ nu este anulat[, dar cred c[ este alterat[ ]n a=a m[sur[ c[ nu mai seam[n[ cu libertatea ce-o aveam c`nd tr[iam ]n p[cat. Liberatea ce-am avut-o a fost s[ fim robi ai p[catului. S[ ne robeasc[ celel mai mici =i mizerabile lucruri. Acum, ]n noua via\[ avem libertatea s[ nu mai fim domina\i de p[cat, de dorin\i p[c[toase, ci s[-L slijim pe El cu bucurie.

2. A doua obiec\ie care cred c[ e ridicat[ de cei ce se tem de o m`ntuire etern[, sigur[ =i neclintit[, ar fi existen\a multor texte care indic[ altfel. Sunt multe texte care avertizeaz[ pe cei credincio=i s[ fie aten\i, s[ nu se joace cu m`ntuirea c[ o pot pierde. Sunt con=tient de aceste versete =i cred c[ cei ce ridic[ aceast[ obiec\ie sunt sinceri doritori de a fi ]n concordan\[ cu ]ntreaga Biblie.
Cei ce leag[ textele din Vechiul Testament cu siguran\a m`ntuirii din Noul Testament comit o gre=eal[ de interpretare. Israelul a avut o rela\ie unic[ cu Dumnezeu. Nici un alt popor sau vre-un individ a fost ]ntr-o astfel de rela\ie cu Dumnezeu, de aceea experien\a lor de=i ne sluje=te ca exemplu, nu se aplic[ ]n totalitate la noua realitate a Bisericii Nou-Testamentare.

E mult peste scopul nostru aici de a analiza toate textele, dar cele mai clasice cred c[ sunt cele din Evrei.



Evrei 6:4-6 se pare c[ descrie credincio=i adev[ra\i care au fost lumina\i, au gustat darul ceresc, =i s-au f[cut p[rta=i Duhului Sf`nt, =i au gustat Cuv`ntul cel bun al Lui Dumnezeu =i puterile veacului viitor =i care totu=i au c[zut, este cu neputin\[ s[ fie ]nnoi\i iar[=i =i adu=i la poc[in\[, fiindc[ ei r[stignesc din nou pentru ei pe Fiul Lui Dumnezeu, =i-l dau s[ fie batjocorit.

La prima vedere nu ]ncape ]ndoial[ c[ ace=ti oameni a fost m`ntui\i, au c[zut =i s-a terminat cu ei...dar este a=a ceva ]n Noul Testament? Nu este ]nv[\[tura Noului Testament, a Domnului Isus s[ mustri pe cel ce a p[c[tuit, s[-l disciplinezi, s[-l ridici? Fiecare poc[it care “cade” nu se mai ridic[? E posibil s[ fie vorba de adev[ra\i credincio=i dar contextul nu las[ o a=a interpretare. Versetul 9 spune, “M[car c[ vorbim a=a, prea iubi\ilor, totu=i de la voi a=tept[m lucruri mai bune =i care ]nso\esc m`ntuirea. Cei descri=i ]n versetele 4-6 dac[ ar fi m`ntui\i ar aduce o iarb[ folositoare, dar dac[ aduc “spini =i m[r[cini” dovede=te c[ nu au fost p[m`ntul bun.
}n Matei 13:20 Domnul Isus vorbe=te despre unii care aud Cuv`ntul =i-l primesc ]ndat[ cu bucurie. Aud Cuv`ntul =i-l primesc cu bucurie! Dar Cuv`ntul primit nu are r[d[cin[ ]n el, ci \ine p`n[ la o vreme. At`t doar. P`n[ la o vreme. Iar s[m`n\a czut[ ]n p[m`nt bun, Matei 13:23, este cel ce aude Cuv`ntul =i-l ]n\elege; el aduce rod. Nu to\i la fel. Nu to\i ]n acela=i timp. Unul mai mult altul mai pu\in, dar to\i aduc rod. Cei ce doar aud, primesc cu bucurie, gust[, dar nu rodesc, nu au nimic comun cu m`ntuirea ve=nic[.
Cei m`ntui\i aduc road[, sunt ]nso\i\i de lucruri mai bune care dovedesc m`ntuirea.
Contextul ]n care epistola dup[ Evrei a fost scris[ e limpede. Pavel sau un alt autor a vrut s[ conving[ pe “evrei” de superioritatea Domnului Isus, a preo\iei Lui, a leg[m`ntului Lui, a m`ntuirii adus[ de El ]n contrast cu Legea =i leg[m`ntul vechi. }n acest context se ]n\elege mult mai bine acest pasaj. Pun`nd evrei ]n loc de cre=tini...ei se calific[ exact ca cei cei au primit =i gustat ceea ce nimeni nu au gustat. Lor li s-a dat ceea ce altor neamuri nu li s-a dat, dac[ ei resping, =i au respins, genera\iei lor li s-a luat dreptul s[ se mai ]ntoarc[. Ei trecuser[ peste bariera care Domnului Isus a ar[tat-o ]n Matei 12: 30-32.
Dac[ vedem ]n Evrei 6:1-3 o audien\[, se pare c[ este acea=i audien\[ din 5:11-14, iar ]n Evrei 6:4-8 o alt[ audine\[ atunci nu mai r[m`ne nici o greutate de interpretare. Este destul de plauzibil acest caz deoarece Pavel vorbe=te la persona 1 plural, “s[ l[s[m,” dar schimb[ la a treia plural ]n aceste versete. Nu se adreseaz[ cre=tinilor ci vorbe=te despre Evreii care au avut =anse unice ]n istorie dar nu au dat roade. Genera\ia Domnului Isus, cei care au tr[it cu El =i au v[zut tot ceea ce El a performat, ei singura genera\ie care a trecut o barier[ de la care nu se mai puteau ]ntoarce. Doar ei au putut gusta ceea ce ce nimeni nu a putut. Ei au auzit =i v[zut pe Cel venit din Cer. Dar ]n Matei 12 vedem c[ ei sunt acuza\i de a comite p[catul ]mpotriva Duhului Sf`nt, p[cat neiertat. Acea genera\ia =i doar ea a fost vinovat[ de p[cat ]mpotriva Duhului Sf`nt. Nici un cre=tin n[scut prin Duhul Sf`nt nu poate comite acel p[cat.


S[ ne uit[m ]n istoria poporului Israel pentru a ]n\elege acest concept mai bine. Doispreze viteji au fost trimi=i de Moise ]n Canaan. To\i au intrat ]n Canaan. To\i au v[zut frumuse\ile \[rii. Mai mult, to\i au gustat din roadele \[rii...to\i au fost p[rta=i unei experien\e unice, cu toate acestea doar doi au fost de partea Lui Dumnezeu. Doar doi au intrat cu adev[rat ]n Canaan, ceilal\i au fost, au v[zut, au gustat. Toat[ experien\a lor nu a contat la nimic, ci mai mult la condamnarea lor. Mul\i ]n vremea Domnului Isus au experimentat puterile veacului care vine. Au fost sau au v[zut vindec[ri miraculoase, ]nvieri din mor\i. Au m`ncat p`ine inmul\it[ miraculos, au auzit Cuvintele Lui Dumnezeu prin Isus, =i totu=i cei mai mul\i nu au fost m`ntui\i.

Cei cu adev[rat m`ntui\i vor ar[ta r`vn[, =i vor persevera p`n[ la sf`r=it, v. 11. Perseveren\a ]n har p`n[ la sf`r=it este darul Lui Dumnezeu care este mai mult[ p[strare ]n har dec`t perseverare! Ce suntem noi f[r[ harul Lui Dumnezeu? Nimic. Doar harul ne-a m`ntuit =i tot harul ne \ine pentru a fi credincio=i cu adev[rat.

}n capitolul 10 din Evrei, v. 14 autorul ne spune c[ Domnul Isus a f[cut des[v`r=i\i pentru totdeauna pe cei ce sunt sfin\i\i. Pentru totdeauna are un singur ]n\eles, pentru totdeauna. Nu ]ncape ]ndoial[ c[ Isus nu ar putea des[v`r=i altfel dec`t etern, El a ob\inut o m`ntuire ve=nic[ pentru to\i cei ale=i de Tat[l. Da, dar cine sunt cei sfin\i\i? Tot ]n Evrei 10:9-10 ni se r[spunde, c[ prin aceast[ “voie” adic[ prin ascultarea Domnului Isus de voia Lui Dumnezeu, =i anume prin “jertfirea trupului Lui Isus Cristos “am fost sfin\i\i noi.” Moartea Domnului Isus ne-a sfin\it, =i tot moartea Lui a f[cut lucrul acesta pentru ve=nicie. Nimic =i nimeni nu poate desfin\a acest lucru.

}n Evrei 6:17 ni se spune despre faptul c[ Dumnezeu fiindc[ a vrut s[ dovedeasc[ cu mult mai mult[ t[rie mo=tenitorilor f[g[duin\ei nestr[mutarea hot[r`rii Lui...promisiune care nu se schimb[ niciodat[. Aceast[ n[dejde este ancora sufletului nostru, n[dejde tare =i neclintit[. Toate aceste lucruri voprbesc depsre permanentizare nu despre ceva temporar care ast[zi ai =i m`ine numai ai!
Evrei 6:4-6 nu concur[ cu ]ntreg contextul pentru a descrie oameni din Casa Lui Dumnezeu, ci oameni care au gustat dar nu au m`ncat cu adev[rat mana care se pogoar[ din cer pentru a avea via\[ ve=nic[. Cei cu adev[rat m`ntui\i, cei care au m`ncat mana din cer ei vor r[m`nea ve=nic cu El.

CAPITOLUL 16

UCENICUL R{M~NE }N EL!
Ioan 15:5

Cei ce sunt ai Lui, cei ce au siguran\a etern[ a m`ntuirii, r[scump[ra\i din moarte =i fric[, liberi de tirania p[catului, dorin\a este de a r[m`nea ]n El =i nu vede aceasta ca o obliga\ie ci ca un mare privelegiu. Alt[dat[ am r[mas ]n moarte, dar acum pasiunea noastr[ este s[ r[m`nem ]n El!
Cuv`ntul “meno” este extrem de folosit ]n Biblie. }n VT meno are 16 cuvinte care sunt traduse de meno! }n NT cuv`ntul este folosit de 116-118 ori, Ioan folosindu-l de 40 de ori ]n Evanghelie =i de 23-26 de ori ]n Epistole. Conceptul este de a r[m`nea stabil ]ntr-un loc, de a nu schimba loca\ia =i nici dispozi\ia! Dumnezeu este imutabil =i acest lucru este exprimat tot de acest cuv`nt, El r[m`ne acela=i!

Unirea noastr[ cu Cristos este un concept major =i greu de explicat, dar ]ntr-un sens general include ]ntreaga m`ntuire. 2 Cor 5:17 spune c[ “cine este ]n Cristos este o creatur[ nou[.”

Sunt mul\i care propun ideea unei uniri metafizice, mistice, psihologic[, sau sacramental[. Toate aceste modele dep[=esc ideea unirii biblice.
Unirea noastr[ la fel ca justiifcarea, =i ]nfierea, este juridic[. Dumnezeu a decretat acest lucru, dar l-a =i efectuat ]n spirit, 1 Cor 12:13, unirea devenind vital[, Ioan 15:4.

R[m`n`nd ]n El vom avea o serie de beneficii:

1. Scutire de orice condamnare, Rom 8:1. El ne-a justificat =i ne-a unit cu Cristos, nu mai are cine s[ ridice vre-o acuzare ]mpotriva noastr[.

2. R[m`n`nd ]n El nu vom continua vi\a de p[c[tuire, 1 Ioan 3:6.
Orice r[m`ne ]n El nu p[c[tuie=te, nu r[m`ne ]n p[cat. Analogia r[m`nerii este cheia ]n\elegerii acestui text.
P[catul este str[in naturii Lui Cristos =i deci =i naturii noastre. P[catul te desparte de bucuria m`ntuirii, iar cel credincios nu vrea s[ fie f[r[ bucuria Domnului ]n el. P[catul va fi accidental, f[r[ voie, nu o stare permanent[ de p[c[tuire. Cine continu[ s[ p[c[tuiasc[ nu l-a cunoscut pe Dumnezeu.

3. R[m`n`nd ]n El avem f[g[duin\a puterii, Filip. 4:13.
Pavel spune c[ poate totul ]n Cristos care-l ]nt[re=te, dar numai pe el? Nu pe to\i cei care sunt ]n El? Desp[r\i\i de El nu putem face nimic, poate un cre=tin s[ se numeasc[ cre=tin =i s[ fie desp[r\it de Cristos? Dac[ r[m`nem ]n El avem putere asupra ispitei, p[catului =i a ]ncerc[rilor ce vor veni asupra noastr[.

3. R[m`n`nd ]n El aducem mult[ road[.
Cine nu este ]n El nu aduce road[ =i dup[ road[ se cunosc ucenicii Lui. Aduc`nd ]n El dovedim c[ am r[mas ]n El =i c[ suntem ucenicii Lui.

4. Cine r[m`ne ]n El a=teapt[ cu ]ncrederea venirii Lui, I Ioan 2:28.
Venirea Lui nu este o idee ce ne ]nsp[im`nt[ ci o bucurie gata gata s[ se reverse peste noi. Cei ce r[m`nem ]n El, ]n a=teptarea Lui ne cur[\im dup[ cum El }nsu=i este curat , I Ioan 3:3.

Ucenicul Lui r[m`ne ]n El, cel ce nu-l cuno=te, cel ce doar a gustat pentru o vreme va fi inconfortabil s[ r[m`n[ ]n El =i va c[utat tot timpul pl[ceri str[ine de pl[cerea de a r[m`ne ]n El!