1 Imparati 19

1. Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie, și cum ucisese cu sabia pe toți prorocii.
2. Izabela a trimis un sol la Ilie, să-i spună: "Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia din ei."
3. Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat și a plecat, ca să-și scape viața. A ajuns la Beer-Șeba, care ține de Iuda, și și-a lăsat slujitorul acolo.
4. El s-a dus în pustie unde, după un drum de o zi, a șezut sub un ienupăr, și dorea să moară, zicând: "Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinții mei."
5. S-a culcat și a adormit sub un ienupăr. Și iată, l-a atins un înger și i-a zis: "Scoală-te și mănâncă."
6. El s-a uitat, și la căpătâiul lui era o turtă coaptă pe niște pietre încălzite și un ulcior cu apă. A mâncat și a băut, apoi s-a culcat din nou.
7. Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins, și a zis: "Scoală-te și mănâncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine."
8. El s-a sculat, a mâncat și a băut; și, cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea aceasta, a mers patruzeci de zile și patruzeci de nopți până la muntele lui Dumnezeu, Horeb.
9. Și acolo, Ilie a intrat într-o peșteră, și a rămas în ea peste noapte. Și cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: "Ce faci tu aici, Ilie?"
10. El a răspuns: "Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oștirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale, și au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, și caută să-mi ia viața!"
11. Domnul i-a zis: "Ieși, și stai pe munte înaintea Domnului!" Și iată că Domnul a trecut pe lângă peșteră. Și înaintea Domnului a trecut un vânt tare și puternic, care despica munții și sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Și după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ.
12. Și după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Și după foc, a venit un susur blând și subțire.
13. Când l-a auzit Ilie, și-a acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stat la gura peșterii.
14. El a răspuns: "Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oștirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale, și au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, și caută să-mi ia viața."
15. Domnul i-a zis: "Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustie până la Damasc; și când vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei.
16. Să ungi și pe Iehu, fiul lui Nimși, ca împărat al lui Israel; și să ungi pe Elisei, fiul lui Șafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău.
17. Și se va întâmpla că pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu; și pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu, îl va omorî Elisei.
18. Dar voi lăsa în Israel șapte mii de bărbați, și anume pe toți cei ce nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal, și a căror gură nu l-au sărutat."
19. Ilie a plecat de acolo, și a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arând. Înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, și el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el, și și-a aruncat mantaua pe el.
20. Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie, și a zis: "Lasă-mă să sărut pe tatăl meu și pe mama mea, și te voi urma." Ilie i-a răspuns: "Du-te, și apoi întoarce-te: dar gândește-te la ce ți-am făcut."
21. După ce s-a depărtat de Ilie, s-a întors și a luat o pereche de boi pe care i-a adus jertfă; cu uneltele boilor le-a fiert carnea, și a dat-o oamenilor s-o mănânce. Apoi s-a sculat, a urmat pe Ilie, și a fost în slujba lui.


Selectați alt capitol de mai jos



sus