2 Cronici 18

1. Iosafat a avut bogății și slavă din belșug, și s-a încuscrit cu Ahab.
2. După câțiva ani, s-a pogorât la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el și pentru poporul care era cu el un mare număr de oi și boi, și l-a rugat să se suie la Ramot din Galaad.
3. Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: "Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?" Iosafat i-a răspuns: "Eu ca tine, și poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine."
4. Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: "Întreabă acum, te rog, cuvântul Domnului."
5. Împăratul lui Israel a strâns pe proroci, în număr de patru sute, și le-a zis: "Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?" Și ei au răspuns: "Suie-te, și Dumnezeu o va da în mâinile împăratului."
6. Dar Iosafat a zis: "Nu mai este aici nici un proroc al Domnului, prin care să-L putem întreba?"
7. Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: "Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prorocește nimic bun, nu prorocește niciodată decât rău: este Mica, fiul lui Imla." Și Iosafat a zis: "Să nu vorbească așa împăratul!"
8. Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, și i-a zis: "Trimite să vină îndată Mica, fiul lui Imla."
9. Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești; ședeau în locul de la intrarea porții Samariei. Și toți prorocii proroceau înaintea lor.
10. Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier, și a zis: "Așa vorbește Domnul: "Cu aceste coarne, vei bate pe Sirieni până îi vei nimici."
11. Și toți prorocii au prorocit la fel, zicând: "Suie-te la Ramot în Galaad, căci vei avea izbândă și Domnul o va da în mâinile împăratului."
12. Solul care se dusese să cheme pe Mica, i-a vorbit așa: "Iată, prorocii cu un gând prorocesc de bine împăratului; cuvântul tău să fie dar ca și cuvântul fiecăruia din ei! Vestește de bine!"
13. Mica a răspuns: "Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu."
14. Când a venit la împărat, împăratul i-a zis: "Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?" El a răspuns: "Suiți-vă! Căci veți avea izbândă, și vor fi dați în mâinile voastre."
15. Și împăratul i-a zis: "De câte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?"
16. Mica a răspuns: "Văd tot Israelul risipit pe munți, ca niște oi care n-au păstor; și Domnul a zis: "Oamenii aceștia n-au stăpân, fiecare să se întoarcă în pace acasă!"
17. Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: "Nu ți-am spus eu? El nu-mi prorocește nimic bun, nu-mi prorocește decât rău."
18. Și Mica a zis: "Ascultați dar cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Său de domnie, și toată oastea cerurilor stând la dreapta și la stânga Lui.
19. Și Domnul a zis: "Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad și să piară acolo?" Au răspuns unul într-un fel, altul într-altul.
20. Și un duh a venit și s-a înfățișat înaintea Domnului, și a zis: "Eu îl voi amăgi." Domnul i-a zis: "Cum?"
21. "Voi ieși", a răspuns el, "și voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui." Domnul a zis: "Îl vei amăgi, și vei izbuti; ieși, și fă așa."
22. Și acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura prorocilor tăi care sunt de față. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta."
23. Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, și a zis: "Pe ce drum a ieșit duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?"
24. Mica a răspuns: "Vei vedea în ziua când vei umbla, din odaie în odaie, ca să te ascunzi."
25. Împăratul lui Israel a zis: "Luați pe Mica, și duceți-l la Amon, căpetenia cetății, și la Ioas, fiul împăratului.
26. Și spuneți: "Așa vorbește împăratul: "Băgați pe omul acesta în temniță, și hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării, până mă voi întoarce în pace."
27. Și Mica a zis: "Dacă te vei întoarce în pace, n-a vorbit Domnul prin mine!" Apoi a mai zis: "Voi, toate popoarele, auziți!"
28. Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot în Galaad.
29. Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: "Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale." Și împăratul lui Israel și-a schimbat hainele, și s-au dus la luptă.
30. Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai marilor peste carele lui: "Să nu vă luptați nici cu cel mic nici cu cel mare, ci să vă luptați numai cu împăratul lui Israel."
31. Când au zărit mai marii carelor pe Iosafat, au zis: "Este împăratul lui Israel." Și l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un țipăt. Domnul l-a ajutat, și Dumnezeu i-a îndepărtat de la el.
32. Mai marii carelor, văzând că nu era împăratul lui Israel, s-au depărtat de el.
33. Atunci un om a tras cu arcul la întâmplare, și a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Împăratul a zis celui ce-i mâna carul: "Întoarce, și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt rănit."
34. Lupta a fost înverșunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în fața Sirienilor, până seara, și a murit pe la apusul soarelui.


Selectați alt capitol de mai jos



sus