Ieremia 20

1. Pașhur, fiul lui Imer, preot și priveghetor de căpetenie în Casa Domnului, a auzit pe Ieremia prorocind aceste lucruri.
2. Și Pașhur a lovit pe prorocul Ieremia, și l-a aruncat în temnița cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului.
3. Dar a doua zi, Pașhur a scos pe Ieremia din temniță. Și Ieremia i-a zis: "Domnul nu te mai numește Pașhur" (Noroc din toate părțile), ci Magor-Misabib (Spaimă din toate părțile).
4. Căci așa vorbește Domnul: "Iată, te voi face de groază, pe tine și pe toți prietenii tăi; ei vor cădea uciși de sabia vrăjmașilor lor, și ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Voi da de asemenea pe tot Iuda în mâinile împăratului Babilonului, care-i va duce robi la Babilon și-i va ucide cu sabia.
5. Toate bogățiile cetății acesteia, tot rodul muncii ei, tot ce are ea mai scump, și toate vistieriile împăraților lui Iuda le voi da în mâinile vrăjmașilor lor; aceștia le vor jefui, le vor lua și le vor duce la Babilon.
6. Chiar și tu, Pașhur, și toți cei ce locuiesc în casa ta, veți merge la Babilon în robie; acolo vei muri și acolo vei fi îngropat, tu și toți prietenii tăi, cărora le-ai prorocit minciuni."
7. M-ai înduplecat, Doamne, și m-am lăsat înduplecat; ai fost mai tare decât mine își m-ai biruit! În fiecare zi sunt o pricină de râs, toată lumea și bate joc de mine.
8. Căci ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig: "Silnicie și apăsare!" Așa încât cuvântul Domnului îmi aduce numai ocară și batjocură toată ziua.
9. Dacă zic: "Nu voi mai pomeni de El, și nu voi mai vorbi în Numele Lui!" iată că în inima mea este ca un foc mistuitor, închis în oasele mele. Caut să-l opresc, dar nu pot.
10. Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care domnește împrejur. – "Învinuiți-l", strigă ei; "haidem să-l învinuim!" Toți cei ce trăiau în pace cu mine, pândesc să vadă dacă mă clatin, și zic: "Poate că se va lăsa prins, vom pune mâna pe el, și ne vom răzbuna pe el!"
11. Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei se vor poticni și nu vor birui. Se vor umple de rușine că n-au lucrat cu chibzuință: de o veșnică rușine, care nu se va uita!
12. Și acum, Doamne, Dumnezeul oștirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rărunchii și inimile, fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor! Căci Ție îmi încredințez pricina.
13. Cântați Domnului, lăudați pe Domnul! Căci El izbăvește sufletul celui nenorocit din mâna celor răi."
14. Blestemată să fie ziua când m-am născut! Ziua în care m-a născut mama, să nu fie binecuvântată!
15. Blestemat să fie omul care a adus vestea aceasta tatălui meu: "Ți s-a născut un copil de parte bărbătească", și l-a umplut de bucurie cu ea!
16. Omul acela să ajungă ca cetățile, pe care le-a nimicit Domnul fără milă! Să audă gemete dimineața, și strigăte de război la amiază!
17. De ce n-am fost omorât în pântecele mamei, ca să-mi fi fost ea mormântul meu!" De ce n-a rămas ea veșnic însărcinată cu mine?
18. Pentru ce am ieșit din pântecele mamei ca să văd numai suferință și durere, și să-mi isprăvesc zilele în rușine?


Selectați alt capitol de mai jos



sus