Luca 23

1. S-au sculat toți, și au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
2. Și au început să-L pârască, și să zică: "Pe omul acesta l-am găsit ațâțând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, și zicând că el este Hristosul, Împăratul."
3. Pilat L-a întrebat: "Ești Tu Împăratul Iudeilor?" "Da", i-a răspuns Isus, "sunt."
4. Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: "Eu nu găsesc nici o vină în omul acesta."
5. Dar ei stăruiau și mai mult, și ziceau: "Întărâtă norodul, și învață pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, până aici."
6. Când a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.
7. Și când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea.
8. Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să-L vadă, din pricina celor auzite despre El; și nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune.
9. I-a pus multe întrebări; dar Isus nu i-a răspuns nimic.
10. Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo, și-L pârau cu înfierbântare.
11. Irod, cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț; și, după ce și-a bătut joc de El, și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat.
12. În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte.
13. Pilat a strâns pe preoții cei mai de seamă, pe fruntași și pe norod,
14. și le-a zis: "Mi-ați adus înainte pe omul acesta ca pe unul care ațâță norodul la răscoală. Și iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l pârâți.
15. Nici Irod nu i-a găsit nici o vină, căci ni l-a trimis înapoi; și iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.
16. Eu deci, după ce voi pune să-l bată, îi voi da drumul."
17. La fiecare praznic al Paștelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemnițat.
18. Ei au strigat cu toții într-un glas: "La moarte cu omul acesta, și slobozește-ne pe Baraba!"
19. Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, și pentru un omor.
20. Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus.
21. Dar ei au strigat: "Răstignește-L, răstignește-L!"
22. Pilat le-a zis pentru a treia oară: "Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nici o vină de moarte în El. Așa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul."
23. Dar ei strigau în gura mare, și cereau de zor să fie răstignit. Și strigătele lor și ale preoților celor mai de seamă au biruit.
24. Pilat a hotărât să li se împlinească cererea.
25. Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor, și pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-și facă voia cu El.
26. Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea de la câmp; și i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus.
27. În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei, care se boceau, își băteau pieptul, și se tânguiau după El.
28. Isus S-a întors spre ele, și a zis: "Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine; ci plângeți-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri.
29. Căci iată vor veni zile, când se va zice: "Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut, și de țâțele care n-au alăptat!"
30. Atunci vor începe să zică munților: "Cădeți peste noi!" Și dealurilor: "Acoperiți-ne!"
31. Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?"
32. Împreună cu El duceau și pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâți împreună cu Isus.
33. Când au ajuns la locul, numit "Căpățâna", L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga.
34. Isus zicea: "Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!" Ei și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți.
35. Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Isus, și ziceau: "Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuși, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu."
36. Ostașii de asemenea își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet,
37. și-I ziceau: "Dacă ești Tu Împăratul Iudeilor, mântuiește-Te pe Tine însuți!"
38. Deasupra Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: "Acesta este Împăratul Iudeilor."
39. Unul din tâlharii răstigniți Îl batjocorea, și zicea: "Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine însuți, și mântuiește-ne și pe noi!"
40. Dar celălalt l-a înfruntat, și i-a zis: "Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă?
41. Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n-a făcut nici un rău."
42. Și a zis lui Isus: "Doamne, adu-Ți aminte de mine, când vei veni în Împărăția Ta!"
43. Isus a răspuns: "Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai."
44. Era cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ceasul al nouălea.
45. Soarele s-a întunecat, și perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc.
46. Isus a strigat cu glas tare: "Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!" Și când a zis aceste vorbe Și-a dat duhul.
47. Sutașul, când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu, și a zis: "Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!"
48. Și tot norodul, care venise la priveliștea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors, bătându-se în piept.
49. Toți cunoscuții lui Isus și femeile, care-L însoțiseră din Galilea, stăteau departe, și se uitau la cele ce se petreceau.
50. Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun și evlavios,
51. care nu luase parte la sfatul și hotărârea celorlalți. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu.
52. Omul acesta s-a dus la Pilat, și a cerut trupul lui Isus.
53. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfășurat într-o pânză de in, și L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
54. Era ziua Pregătirii, și începea ziua Sabatului.
55. Femeile, care veniseră cu Isus din Galilea, au însoțit pe Iosif; au văzut mormântul și felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
56. s-au întors, și au pregătit miresme și miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.


Selectați alt capitol de mai jos



sus