Numeri 20

1. Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit și a fost îngropată Maria.
2. Adunarea n-avea apă. Și s-au răsculat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron.
3. Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: "Ce bine ar fi fost să fi murit noi, când au murit frații noștri înaintea Domnului!
4. Pentru ce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi și vitele noastre?
5. Pentru ce ne-ați scos din Egipt, și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?"
6. Moise și Aaron au plecat de la adunare și s-au dus la ușa cortului întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ, și li s-a arătat slava Domnului.
7. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:
8. "Ia toiagul, și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stâncă, și să adapi adunarea și vitele lor."
9. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul.
10. Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Și Moise le-a zis: "Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?"
11. Apoi Moise a ridicat mâna, și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă din belșug, așa încât a băut și adunarea, și au băut și vitele.
12. Atunci Domnul a zis lui Moise: "Pentru că n-ați crezut în Mine, ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau."
13. Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul care a fost sfințit între ei.
14. De la Cades, Moise a trimis niște soli la împăratul Edomului, ca să-i spună: "Așa vorbește fratele tău Israel. Tu știi toate suferințele prin care am trecut.
15. Părinții noștri s-au pogorât în Egipt, și am locuit acolo multă vreme. Dar Egiptenii ne-au chinuit, pe noi și pe părinții noștri.
16. Am strigat către Domnul, și El ne-a auzit glasul. A trimis un Înger, și ne-a scos din Egipt. Și iată că suntem la Cades, cetate care se află la marginea ținutului tău.
17. Lasă-ne să trecem prin țara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii, și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom trece de ținutul tău."
18. Edom i-a răspuns: "Să nu cumva să treci pe la mine, căci altfel îți voi ieși înainte cu sabia."
19. Copiii lui Israel i-au zis: "Vom merge pe drumul cel mare; și, dacă vom bea din apa ta, eu și turmele mele, îți voi plăti prețul; nu-ți cer altceva decât să trec cu picioarele!"
20. El a răspuns: "Să nu cumva să treci!" Și Edom i-a ieșit înainte cu multă gloată și cu mână tare.
21. Astfel Edom n-a vrut să lase pe Israel să treacă prin ținutul lui. Și Israel s-a abătut de la el.
22. Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades, și a ajuns la muntele Hor.
23. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron, lângă muntele Hor, la hotarele țării lui Edom:
24. Aaron are să fie adăugat la poporul lui; căci nu va intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel, pentru că v-ați împotrivit poruncii Mele, la apele Meriba.
25. Ia pe Aaron și pe fiul său Eleazar, și suie-i pe muntele Hor.
26. Dezbracă pe Aaron de veșmintele lui, și îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Acolo va fi adăugat Aaron la poporul lui și va muri."
27. Moise a făcut ce-i poruncise Domnul. S-au suit pe muntele Hor, în fața întregii adunări.
28. Moise a dezbrăcat pe Aaron de veșmintele lui, și a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazar. Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. Moise și Eleazar s-au pogorât de pe munte.
29. Toată adunarea a văzut că Aaron murise, și toată casa lui Israel a plâns pe Aaron treizeci de zile.


Selectați alt capitol de mai jos



sus