Psalmul 107

1. "Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!"
2. Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmașului,
3. și pe care i-a strâns din toate țările: de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la mare.
4. Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, și nu găseau nici o cetate, unde să poată locui.
5. Sufereau de foame și de sete; le tânjea sufletul în ei.
6. Atunci, în strâmtorarea lor au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor;
7. i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într-o cetate de locuit.
8. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
9. Căci el a potolit setea sufletului însetat, și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10. Cei ce ședeau în întuneric și umbra morții, trăiau legați în ticăloșie și în fiare,
11. pentru că se răzvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentru că nesocotiseră sfatul Celui Preaînalt.
12. El le-a smerit inima prin suferință: au căzut, și nimeni nu i-a ajutat.
13. Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor.
14. I-a scos din întuneric și din umbra morții, și le-a rupt legăturile.
15. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
16. Căci El a sfărâmat porți de aramă, și a rupt zăvoare de fier.
17. Nebunii, prin purtarea lor vinovată, și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.
18. Sufletul lor se dezgustase de orice hrană, și erau lângă porțile morții.
19. Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor;
20. a trimis cuvântul Său și i-a tămăduit, și i-a scăpat de groapă.
21. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
22. Să-I aducă jertfe de mulțumiri, și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23. Cei ce se pogorâseră pe mare în corăbii, și făceau negoț pe apele cele mari,
24. aceia au văzut lucrările Domnului și minunile Lui în mijlocul adâncului.
25. El a zis, și a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.
26. Se suiau spre ceruri, se pogorau în adânc; sufletul le era pierdut în fața primejdiei.
27. Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat, și zadarnică le era toată iscusința.
28. Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor.
29. A oprit furtuna, a adus liniștea, și valurile s-au potolit.
30. Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit, și Domnul i-a dus în limanul dorit.
31. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
32. Să-L înalțe în adunarea poporului, și să-L laude în adunarea bătrânilor!
33. El preface râurile în pustiu, și izvoare de apă în pământ uscat,
34. țara roditoare în țară sărată, din pricina răutății locuitorilor ei.
35. Tot El preface pustiul în iaz, și pământul uscat în izvoare de ape.
36. Așează acolo pe cei flămânzi, și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;
37. însămânțează ogoare, sădesc vii, și-i culeg roadele.
38. El îi binecuvântează, și se înmulțesc nespus, și nu le împuținează vitele.
39. Dacă sunt împuținați și apăsați prin asuprire, nenorocire și suferință,
40. El varsă disprețul peste cei mari, și-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41. dar ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș, și înmulțește familiile ca pe niște turme.
42. "Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură, și orice nelegiuire își închide gura!"
43. Cine este înțelept, să ia seama la aceste lucruri, și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.


Selectați alt capitol de mai jos



sus