Psalmul 109

(Către mai marele cântăreților. Un psalm al lui David.)
1. Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
2. Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
3. mă înconjoară cu cuvântări pline de ură, și se războiesc cu mine fără temei.
4. Pe când eu îi iubesc, ei îmi sunt potrivnici; dar eu alerg la rugăciune.
5. Ei îmi întorc rău pentru bine, și ură pentru dragostea mea.
6. Pe vrăjmașul meu pune-l sub stăpânirea unui om rău, și un pârâș să stea la dreapta lui!
7. Când va fi judecat, să fie găsit vinovat, și rugăciunea lui să treacă drept un păcat!
8. Puține să-i fie zilele la număr, și slujba să i-o ia altul!
9. Să-i rămână copiii orfani, și nevasta sa văduvă!
10. Copiii lui să umble fără nici un căpătâi și să cerșească, să-și caute pâinea departe de locuința lor dărâmată!
11. Cel ce l-a împrumutat, să-i pună mâna pe tot ce are, și străinii să-i jefuiască rodul muncii lui!
12. Nimeni să nu mai țină la el, și nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
13. Urmașii lui să fie nimiciți, și să li se stângă numele în neamul următor!
14. Nelegiuirea părinților săi să rămână ca aducere aminte înaintea Domnului, și să nu se șteargă păcatul mamei lui!
15. Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le șteargă pomenirea de pe pământ,
16. pentru că nu și-a adus aminte să facă îndurare, pentru că a prigonit pe cel nenorocit și pe cel lipsit, până acolo încât să omoare pe omul cu inima zdrobită!
17. Îi plăcea blestemul: să cadă asupra lui! Nu-i plăcea binecuvântarea: să se depărteze de el!
18. Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!
19. De aceea, să-i slujească de veșmânt ca să se acopere, de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!
20. Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmașilor mei, și a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
21. Iar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea ta; izbăvește-mă!
22. Sunt nenorocit și lipsit, și îmi e rănită inima înăuntrul meu.
23. Pier ca umbra gata să treacă, sunt izgonit ca o lăcustă.
24. Mi-au slăbit genunchii de post, și mi s-a sleit trupul de slăbiciune.
25. Am ajuns de ocară lor; când mă privesc ei, dau din cap.
26. Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!
27. Și să știe că mâna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28. Măcar că ei blestemă, Tu binecuvântează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntați, iar robul Tău se va bucura.
29. Potrivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu rușinea lor cum se acoperă cu o manta!
30. Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulțimii;
31. căci El stă la dreapta săracului, ca să-l izbăvească de cei ce-l osândesc.


Selectați alt capitol de mai jos



sus