Psalmul 137

1. Pe malurile râurilor Babilonului, ședeam jos și plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.
2. În sălciile din ținutul acela ne atârnaserăm harfele.
3. Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cântări, și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicând: "Cântați-ne câteva din cântările Sionului!" –
4. Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?
5. Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei!
6. Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7. Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: "Radeți-l, radeți-l din temelii!"
8. Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, și-i va zdrobi de stâncă!


Selectați alt capitol de mai jos



sus