Teologie

de Marian Ghiță De aceea, cu atât mai mult, trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. Căci, dacă Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o, în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri şi felurite minuni şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după voia Sa! (Evrei 2:1-4) Pasajul acesta reprezintă un avetisment foarte serios pentru sfinții Domnului. Acest avertisment este primul dintre cele cinci pe care le găsim în epistola către Evrei (2:1-4; 3:7-4:13; 5:11-6:12; 10:19-31;...

de Viorel Ardelean CUPRINS INTRODUCERE FILOZOFIA CA ŞTIINŢĂ SPAŢIUL ŞI TIMPUL RAŢIUNEA FIINŢA SUPREMĂ LIBERTATEA „TEOLOGIA LUI KANT” CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 1. INTRODUCERE De la începuturile creştinismului alte învăţături printre care şi filozofia au interacţionat mai mult sau mai puţin cu învăţăturile creştine, uneori influenţate de ele, alteori intrând în conflict ca ea. Chiar şi cei mai simpli credincioşi sau necredincioşi,  când pune întrebări de genul cine sunt, unde merg sau care este sensul vieţii, gândesc în mod filozofic, chiar dacă la un nivel mai simplu. Dar când un filozof cu renume cum este Kant, face acest lucru, impactul poate fi mai puternic, şi teologi creştini  de renume trebuie să contracareze aceste filozofii false, care nu duc la viaţă, ci la moarte veşnică. Kant a fost un filozof german din perioada iluministă, fiind...

de Marian Ghiță (Marcu 5:21-43) Trăim o vreme în care evenimentele vieții se desfășoară într-un ritm mult mai accelerat decât în vremurile trecute. Suntem, de asemenea, asaltați cu probleme care ne depășesc adesea. Ele vin asupra noastră într-un mod neașteptat și, de multe ori, fără să ne dea răgazul de a ne pregăti să le întâmpinăm într-un mod potrivit. Mai mult, ele ne lovesc fără milă și din toate părțile. De multe ori nu avem momente de respiro și, câteodată, nici nu terminăm să rezolvăm o nevoie că apare o alta care ne întâmpină, înainte de a ne ridica din nevoia precedentă. Și mai mult, vrem să rezolvăm bine o problemă și constatăm că acel lucru bun pe care l-am făcut compromite chiar rezolvarea următoarei probleme. Viața pe care o trăim...

de Marian Ghiță 1. Ce spune Biblia despre vorbirea în limbi Vorbirea în limbi a fost un miracol din partea Duhului Sfânt care a ajutat biserica creștină la început în mărturia ei (Fapte 2). Cartea Faptele Apostolilor înregistrează alte două ocazii în care Duhul Sfânt a făcut ca oamenii să vorbească în limbi, iar în prima epistolă a apostolului Pavel către biserica din Corint, el a dat instrucțiuni despre vorbirea în limbi. Unele biserici accentuează practica de a vorbi în limbi. Ei învață că fiecare creștin ar trebui să vorbească în limbi ca dovadă a primirii botezului Duhului Sfânt. Alte biserici permit practicarea vorbirii în limbi, dar nu o încurajează. În aceste biserici, vorbitorii în limbi pot forma grupuri de părtășie charismatică în cadrul adunării mai mari. Iar alte biserici le interzic...

de Viorel Ardelean 7). DUMNEZEU ESTE LUMINĂ (1 Ioan Cap. 1:1-10).  1 Ioan 1:5  „Vestea pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric”. Lumina este un atribut al lui Dumnezeu, care ţine de natura Sa, cu referinţă la aspectul moral şi spiritual, iar „copilaşii” pot să aibă părtăşie cu El. Ioan defineşte viaţa veşnică prin a umbla în lumina lui Cristos. Isus le spune acelaşi lucru ucenicilor „Voi sunteţi lumina lumii!! O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă” (Matei 5:14).  Lumina alungă întunerecul, înlătură întunerecul   şi indică cum poţi să ieşi din întuneric. Noi urâm lumina prin natura noastră păcătoasă. Nu se îngăduie o intermediere între: neprihănire/păcat,  lumină/întuneric,  adevăr/minciună, iubire/ură, iar...

de Marian Ghiță (Efeseni 3:14-19) după James Montgomery Boice Există un îndemn al lui Iuda în penultima carte a Bibliei (vezi Iuda 20), un îndemn printre altele: „rugați-vă prin Duhul Sfânt”. Acest îndemn are rezonanță cu ceea ce apostolul Pavel afirmă în rugăciunea lui din Efes. 3:14-19 (vezi în special v. 16). Așadar, Pavel ne îndeamnă, ca și Iuda, să ne rugăm prin Duhul Sfânt. Din moment ce Domnul Isus a înviat din morți și S-a înălțat la dreapta lui Dumnezeu, în glorie, și din moment ce înălțarea Lui a avut ca și consecință venirea Duhului Sfânt pe pământ, în biserica Lui, noi trebuie să înțelegem că dimensiunea faptelor, acțiunilor și lucrărilor noastre, ca și urmași ai lui Cristos, ne este dată nu de abilitățile noastre, nici de meritele noastre, ci de...

de Ardelean Viorel 5). ISPITELE CREDINCIOSULUI. Satana l-a ispitit şi pe Isus Cristos deşi ştia că este Fiul lui Dumnezeu, dar fără succes. „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat”. (Evrei 4:15). Fiind situaţia dată trebuie să fim siguri că Satana vine fără reţinere la orice credincios pentru a-l ispiti ca să cadă în păcat şi să fie despărţit de Dumnezeu sub formă de ispite şi pofte care au larg palier 1 Ioan 2:16  „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume” , în care autorul descrie trei aspecte ale păcatului ca : pofta firii pământeşti,...

de Marian Ghiță 2. Intră în logica slujirii Mântuitorului nostru       Pentru că Isus Cristos este „Păstorul cel bun” (Ioan 10), imediat ce i-a văzut pe oameni şi le-a văzut nevoile, mânat de mila din inima Lui, a trecut imediat la acţiune. Mila Domnului nu se arată doar sentimental. Ea este o milă în acţiune, o milă concretă. Domnul Isus este dispus să ofere ceva concret oamenilor, pe măsura nevoilor lor concrete și pe măsura calității persoanei Sale. - El „a început să-i înveţe multe lucruri” (Mc. 6:34). Conform Lc. 9:11 Isus le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu. Acesta a fost mesajul şi învăţătura Sa, oferită permanent de Domnul oamenilor (1:14-15). Oamenii au nevoie în primul rând de o învăţătură sănătoasă, de Cuvântul lui Dumnezeu. Isus nu a fost Cristosul care a...

de Viorel Ardelean 3). ETICA CREȘTINĂ. Conform  dicţionarul   etica este totalitatea  normelor de conduită morală., în cazul nostru etica dată de Dumnezeu pentru umanitate, respective poporului Israel şi apoi creştinismului, iar din partea umanităţi etica este un set de legi date de către un guvern al unei ţări,  sau imperiu la un moment dat. Diferenţa fundamentală este că Decretele, Poruncile  sau Hotărârile lui Dumnezeu nu se schimbă, pe când etica oamenilor este schimbătoare, dar şi mai mult termenul de Etică şi Moralitate se confundă în zilele noastre în mod deliberat Dacă în vechile dicţionare etica însemna în mod clar legile, iar moralitatea însemna starea unui individ sau a unei naţiuni la un moment dat, raportată la etică, astăzi semantica celor două cuvinte este schimbată în mod intenţionat, iar omul sau...

de Viorel Ardelean 2). EREZII ATUNCI ȘI ACUM. O erezie care a tulburat bisericile creştine din secolul 1 a fost Gnosticismul, cuvânt derivat din „gr. gnosis, „cunoaştere" sau în sanscrită gnana”. Erezia a fost condamnată de părinţii Bisericii din primele secole creştine. Termenul are un înţeles mai larg în secolul XX  şi se pune accentul pe dualism şi/sau pe posedarea unei cunoaşteri secrete în sfera creştină.  Şi alte forme ca zoroastrismul, mandaeismul, scrierile ermetice, sulurile de la Marea Moartă, şi chiar Noul Testament au fost descrise ca şi  „gnostice”. Ca şi definiţie există o abordare a Gnosticismului care se rezumă la  primele secole de către teologi britanici (R. McL, Wilson) şi  alta popularizată de teologi germani ca R. Bultmann şi K. Rudolf, care au o viziune mai largă în care se includ grupuri...

de Marian Ghiță (Matei 14:13-21; Marcu 6:30-44; Luca 9:10-17; Ioan 6; 1 Petru 4:10-11) Una dintre chemările pe care Domnul le are pentru ucenicii Lui este aceea de a fi „ispravnici (administratori) ai harului felurit al lui Dumnezeu” (1 Pet. 4:10-11). În această calitate noi trebuie să slujim altora, desigur după darul pe care l-am primit fiecare. Expresia „harul felurit al lui Dumnezeu” ne îndreaptă atenția înspre două caracteristici ale binecuvântărilor harului lui Dumnezeu în Domnul Isus Cristos. Pe de o parte, ele sunt felurite și din abundență. Noi nu suntem chemați să oferim lumii binecuvântări omenești, roadele a ceea ce noi putem produce prin noi înșine. Binecuvântările pe care trebuie să le administrăm lumii sunt binecuvântările harului lui Dumnezeu. Pe de altă parte, ele nu sunt la vedere. Nimeni nu...

de Marian Ghita Luca 16:1-13 (Adaptare după John MacArthur) La fiecare început de an ne exprimăm dorința să fim mai înțelepți în lucrurile duhovnicești și să privim în viitor cu o inimă mai dedicată Domnului, pentru că trecerea unui an și începutul unuia nou ne apropie și mai mult de revenirea în glorie a Domnului nostru Isus Cristos. Cu siguranță, ne aducem aminte de preocuparea Tatălui nostru ceresc pentru rodirea noastră spirituală și de îndurarea și grija Mântuitorului nostru pentru ca această rodire să fie o realitate (Luca 13:6-9). Avem, de asemenea, în minte și îndemnul apostolului Pavel din Efes. 5:15-17: „Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care...

de Viorel Ardelean DUMNEZEU ESTE LUMINA - 1 Ioan 1:1-10 1). INTRODUCERE. În personalitatea lui Ioan se reflectă ca şi într-o oglindă Slava lui Isus Cristos. El redă ce a văzut şi a auzit „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii”(1 Ioan 1:1). Ioan nu îşi spune numele în mod direct, dar prin afirmaţiile sale indică faptul că este martor direct al prezenţei şi lucrărilor lui Isus Cristos. De asemenea forme de adresare ca „tinerilor, copilaşilor, iubiţilor”, indică un om vârstnic dar şi un cunoscut a cărui autoritate nu este contestată. În scrierile sale Ioan nu admite zone gri ci doar delimitări clare între adevăr / minciună, lumină /...